Poezii despre veni, pagina 6
Trandafirii înfloriți în toamnă
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit.
E-o vreme solemnă, e toamna iubirii
Dar le zâmbește-un soare-obosit...
Și vor veni brume să mi-i pălească,
Vor arde geruri în inima lor
Iar fulgii albi vor veni să-i gătească
La nunta de-argint a dorului-dor.
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit
În iarna ce vine, o doină a firii
Doini-va trist, sufletu-mi înflorit...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirii înfloriți în toamnă
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit.
E-o vreme solemnă, e toamna iubirii
Dar le zâmbește-un soare-obosit...
Vor veni brume să mi-i pălească,
Vor arde geruri în inima lor
Iar fulgii albi vor veni să-i gătească
La nunta de-argint a dorului-dor.
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit
Că-n iarna ce vine, o doină a firii
O va cânta trist, sufletul înflorit...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni
nimeni cu mâinile (de)legate voi mai veni
(aromele tale vorbesc despre tine)
cu mâinile bine
legate de-o parte și de alta a nasului deplasat sincer te
voi iubi eu așa
cum nimeni nu te-a iubit cu mâinile (de)legate
(aromele tale vorbesc limbi străine)
te voi iubi din
tr-o dată preocupat de cunoaștere și plăcere
cu mâinile bine
înfipte în tot ce vei fi nu vei fi într-o clipă
a fumului nostru voi veni și te voi
iubi eu așa din
mărinimie curată față de simțirile mele!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni primăvara
Uite, mamă, iar va veni primăvara,
Și colțul ierbii va răsări pe glie;
Tu ai îmbătrânit și-ntotdeauna seara
Îl mai plângi pe tata, mort de-o veșnicie.
Căldura va țâșni și ea cât de curând,
Eu voi pleca, să mai tai, încă, la vie;
Vântul mă va batjocorâ sfidând,
Berzele în cercuri, se vor aduna pe glie.
Câinele nostru mă va petrece în zori,
Oprindu-se mereu pe lângă garduri;
Am să strâng din lizieră, iarăși, viorele
Așa cum o făceam de-atâtea rânduri.
Eu trebuie să merg din nou sub zare,
Unde mor ciocârliile, duios cântând;
Cu fața arsă și năucit ușor de soare
Și cu toate zările pe umeri, fluierând.
poezie de George Pena (8 martie 2009)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orizont
Nimeni nu mai cheamă zeii să culeagă vântul din stepe
La noapte voi bea cu steaua polară
Voi spune cobzarului să aștepte
Și îmi voi împărți inima cu altă vioară
Nu mai veni!
Cerul și fluturii sunt plumburii
Merele s-au cosit, iarba-i albastră
Tu nu ai de unde să știi
Nici vântul nu te așteaptă
Nici imaginea ploii solare
Solstițiul a coborât în toamnă, lumina la val
Albastru e negru, cuvintele sunt sparte
Aripi de păsări aleargă întoarse spre moarte
Moarte șoptită din inima mea
Mă atinge vântul atunci și acum nu mai veni!
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Discuție cu nea Caisă
Eu, nea Caisă, nu sunt trist,
De-o viață scriu, trăiesc un vis,
Sunt muritor, ești muritor,
Sunt scriitor, ești muncitor,
Eu parcă mă distrez scriind,
Deși în mine mai mult plâng,
De aș veni cu Eliot,
Ar spune lumea că-s idiot,
Cu Rene Char de aș veni,
m-ați huidui și m-ați goni,
chiar pe Naum dacă-l aduc,
veți zice că eu sunt năuc,
versuri se-adună, bucuros
poet rămân, bătrân frumos,
cu lauda nu mă mai înșel,
nici ignorare, nici măcel,
cum căutătorii de comori
adună aurul din nori.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternitatea de fiecare zi
Să avem răbdare, Evanghelina,
Ziua iubirii noastre va sosi
Când lumina statuilor de ceară
Se preface în scrum într-o zi.
Am îmbătrânit așteptând, așteptând
Sufletul nostrum, iată, s-a împuținat
Doar peștii cei slabi într-o seară
Vor lumina inocent peste păcat.
Vor veni caii hohotind disperat,
Ierburi obosite pe străzi vor veni,
În ochii tăi arde fumegând
Eternitatea de fiecare zi.
Umbra pescarilor pe țărm s-a înnoptat
Au putrezit în lagune corăbii grele
Să avem răbdare, Evanghelina,
Vom lumina o veșnicie sub stele.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe viața mea
E moartea vecină cu mine
Stă c-un etaj mai sus
Asta n-o spun ca să mă laud
Că sunt vecin cu moartea
Ci doar că stau la bloc.
Eu am aflat sunetul vieții:
Viața
Și-al morții:
Moartea
Stau supraetajate
Într-un bloc turn.
Moartea e mai săracă
Pensionară,
Văduvă
Și fără apometre
Sau repartitoare.
Și-a tăiat și căldura:
N-are teamă că moare.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi n-aveți suflet de creștin (către guvernanți)
Gândirea vă e blocată.
Mintea va intrat în noapte.
Noi cerșim din poartă-n poartă,
Voi ne-ați condamnat la moarte.
Ne-ați obligat să colindăm
Mapamondul pentru pâine.
Voi nu vedeți cât îndurăm
Să trăim de azi pe mâine.
Rămân copiii fără noi.
Se duc pe calea greșită.
Pe drumuri plâng, flămânzi și goi.
Mor cu inima zdrobită.
Voi n-aveți suflet de creștin.
Nu cunoașteți ce-i durerea.
Voi v-ați clădit luxos destin
Prăduind țării averea.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
De-ai veni în lumea mea
Să-mi fii, blândo, răsăritul
Și-nserarea, eu te-aș vrea
Și-nceputul și sfârșitul!
Ca să ai unde să stai
Tu, zeiță de mi-ai fi,
Ți-aș crea un colt de rai
Draga mea, dac-ai veni.
Pentru tine-aș face-un templu
Și altarul de credință,
Să te-aduc, să te contemplu,
Să-mi fii mie, tu, zeiță!
Iar eu, sclavul tău, păgânul,
Să mă prosternez de-mi ești
Doar a mea, să-ți fiu stâpânul
Nopților nepământești.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (2 iunie 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!