uitat

Nepăsare

Umbre negre, lungi pândesc
În a gândului ogradă
Peste tot se ofilesc,
Frunze, fluturi, nori grămadă.

Dintr-un timp uitat şi rece
Ies afară la iveală,
Sentimente făr' de lege
Din a minţii-urzeală.

Casele-au îmbătrânit
Ca un suflet fără casă
Am uitat când am murit,
Am murit şi nici nu-mi pasă!

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a zis? Cine a făcut? Cine a uitat? Cine a strigat? Cine a râs? Cine a plâns? Cine a fost ca tine? Cine a fost ca mine? Câţi vor fi ca noi? Cine va putea răspunde la aceste întrebări cu zâmbetul pe buze?... Poate doar timpul fără sentimente, care a uitat că i-am fost tovarăşi...

citat din Paul Butnariu (4 ianuarie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lanţurile care ne strâng sufletul se alcătuie din picăturile de venin
cu care ne-am trezit din nou în zori, pentru că am uitat
să le încredinţăm asfinţitului! Am uitat sau n-am vrut:
răzbunarea ne-a părut mai apetisantă!
Cele mai dureroase lanţuri din câte există pe Pământ
sunt lanţurile plăsmuite din propria ură!

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru uitaţii mei colegi...

Unde sunteţi voi dragi colegi,
Din anii când eram la şcoală?
Şi aşteptam cu inimile reci,
Pe doamna profesoară.

Voi poate nu vă amintiţi,
Când de o palmă doar eram,
Iar învăţătoarea zicea, citiţi:
Prima literă din abecedar.

Acuma poate aţi uitat,
Atunci eraţi de-o şchioapă,
Şi vă chemam să vă scăldaţi,
La Ciofu-n vechea troacă.

Acum sunteţi la liceu,
În şcoli profesionale,
Şi cunoaşteţi că e greu,
Ca la prispa casei tale.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce...

N-am vrut să uiţi de-acele clipe,
Căci am uitat eu.
Şi nu îmi cere
Să-ţi spun de ce...

Verdictul ferm nu îl mai cere,
Ce e demult uitat în timp,
Şi-n negură lăsat să cadă,
Puţini ce ştiu de ce...

Să las vorbele să curgă din trecut?
Dar vorbele tot uitate au fost,
Şi tot abisul în cădere l-au simţit,
Şi nimeni nu ştie de ce...

poezie de Alina Sclifos (27 decembrie 2008)
Adăugat de Alina Sclifos
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveştile pe care le spun cineaştii noştri de ani de zile sunt acestea triste, însă ei n-au nicio vină. Eu stau şi mă întreb: câţi ani am stat şi ne-am uitat noi la filmele neorealismului italian, care nu erau dulci deloc? Dar ne-am uitat, pentru că erau ale altora.

citat din Luminiţa Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă pot gândi la un mod mai bun de a salva această lume tragică în ziua de azi decât prin iubire şi râs. Prea mulţi dintre cei tineri au uitat cum să râdă, şi prea mulţi dintre cei în vârstă au uitat cum să iubească. Nu ni s-ar uşura vieţile dacă am putea învăţa cu toţii cum să râdem mai uşor de noi înşine şi cum să ne iubim unul pe altul?

citat din Theodore Hesburgh
Adăugat de Zenovia Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima bucurie

Prima bucurie
Mi-a fost tristă.
Fluturele prins în palmă
a uitat să mai zboare şi...
a uitat să trăiască
Întâiul fluture era de lumină.
Ar fi trebuit să-l păstrez,
să nu-l prind.
Târziu,
am învăţat
cum se poate pierde
câştigand.
O fi vreo bucurie
bună la ceva,
înţelepciunea?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am uitat

Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ţine să te-aduc

Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulţi,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii şi strigi

Din atâtea nopţi cu stele,
Şi-alte nopţi ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când eşti altfel

Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le ţin aminte,
Flori în jur şi doar noi doi

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu voi

Mai bine singuratic şi uitat,
Pierdut să te retragi nepăsător,
În ţara asta plină de humor,
Mai bine singuratic şi uitat.

O, genii întristate care mor
În cerc barbar şi fără sentiment, -
Prin asta eşti celebră-n Orient,
O, ţară tristă, plină de humor...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!