Poezii despre tron, pagina 6
Un plâns cât toată suferința
în țara care a arestat lumina
oamenii suferă, se ofilesc și mor
răpuși de întuneric și uitare
cuvintele sângerează pe străzi în tăcere
singurătățile separă oameni de suflete
iar ochii apoși privesc fără să vadă speranța
venin. atmosfera e plină de venin
întunericul ne înghite pe rând, nemestecați
un șir imens de Iona în burta chitului
preacurvia a mai fost strivită cu foc
și deșertul încă poartă urma răutății scrisă în carne
azi curva sulemenită stă iar pe tron de ocară
fie numele tău șters dintre numele viilor și morților
sămânța ta fie risipită în cele patru vânturi să nu te mai aduni
nici măcar în cenușa aducerilor aminte
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruta spre singurătate
Să nu-mi invadez gând cu tristeți stau planton
Fiindcă nu știu cum de se face de-s cam părăsit;
Cum împărat sau rege ce-a urcat pe tron
Și nimeni nu-l mai vrea, doar locu-i hărăzit.
Așa-i se pare scris când te-nconjuri de-ai tăi,
E numai o nălucă crezul de împreună
Căci zborul de acasă nu are înapoi
Și lumea-i azi sihastră, nu e la braț, de mână.
Or fi adolescența sau tinerețea crudă,
Doar ele gustul aprig de castul anturaj
Și adultul egoismul de-agonisit feudă
Cu împânzit copii, feriți de derapaj?...
Iar mai târziu când pleacă și ei și ai nepoți
Este final de rută la trenul personal
Golit; rămas cușeta în care vise-ți porți
C-un aliat de-o viață?... Trecut sentimental!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Paradis
Tron de cerești adâncuri, lăcaș etern de glorii,
Colos de peisaje cu lacuri, crânguri sfinte,
Unde coruri de îngeri se-ntrec în oratorii
Umplând cu lungi ecouri genunea dinainte...
Se mistuie-n Lumină și-n slăvi de mari extaze
Întreaga frumusețe cu armonii eterne
Unde mistere-s toate, cu lucii de topaze,
Unde-orice floare cântă pe când mireasma-și cerne.
Cărările-s de aur și de copii sunt pline;
Toți sunt voioși și cântă cu îngerii-mpreună.
Cu ei sunt mii de oameni în straie de lumine,
Ce trec prim mândre parcuri: pentru slăviri se-adună...
Toți își înalță brațe spre-o Rază orbitoare
Care devine-o ramă de fulgere-ncărcată.
În centrul ei, cu-n zâmbet, Iisus Hristos apare
Să-i binecuvânteze... Nu-i hrană mai curată!
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de a iubi
făcea ca genele noastre să se combine minunat
precum nașterea unei vieți cu destinul
la mâna timpului
ce voia să-și recâștige domeniul
ploile repezi vegheau între progres și sălbăticie
așa după cum obișnuia ghinionul să se țină scai
de coada celor șapte ani
fără pâine
pentru noi moartea rămânea un străin cu haine frumoase și moi
din orașul râvnit de primii părinți
de pe ambele maluri
cu privirea mereu înainte
după obiceiul de a citi măruntaiele unui vișin sălbatic
m-am așezat singur pe tron
simțeam în mulțimea poftelor dorința de intimidare
dar ca un om ce nu se sperie lesne m-am lăsat purtat
pe brațele furiei
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La final
mă dezbrac de păcate într-o noapte
o lume fără uși, fără ferestre
unde să așez trupul ucis
jos spini, în jur mărăcini
mut în tăcerea gândului
pe o tablă, astăzi goală
pionii au pierit demult
în ploaie, viscol, în vântul nebun
turnurile s-au prăbușit în nămol
nebunii au fugit pe unde au putut
erau nebuni, nu...
uciși au fost și caii, sub lovituri de tun
regele a murit în ultimul asalt, la final
ce tragic final
regal, ireal
regina a îmbrățișat trupul rece și gol
al regelui ei, ucis lângă tron
a sărutat încet buzele reci
un ultim gest, firesc și pământesc
în altarul ceresc al iubirii
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basmul ce i l-aș spune ei
O, dă-mi arpa de aramă
Și mi-o pune-n brațul stâng.
Ochii tăi se plec cu teamă,
Tu roșești -- glasu-mi te cheamă,
Coardele încet te plâng!
Vino dar, palidă zână,
Pune fața pe-al meu piept;
Gâtul tău pe brațu-mi drept,
Tu, a ochilor lumină,
Mă iubești, tu? Spune drept!
Mă iubești! Surâzi șireată
Și âți pleci ochii în jos
O, lumină prea curată,
De-ai cunoaște vre odată
Sufletul meu dureros;
De ai ști, palide înger,
Cât de mult te iubesc eu,
Câte nopți de-amar și rău
Am vegheat zdrobit de plângeri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1870)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Lipsă
Te uiți în jur, toți au pereche,
Tu c-un copil alături doar,
Zâmbetul gol, rochia veche,
Iar prințul tău este în bar.
Te simți pustie, ești în plus?
Toți plini de viață, tu în vânt,
Adu-ți aminte ce ți-am spus,
Drumul ales duce-n pământ...
Ce rost au toate când nu ai
Cu cine sa le-mparți măcar,
N-o mai făceai dacă știai,
Acum să-ncerci e în zadar.
El e departe, nu mai este,
Tu ce-ai ales, nu-ți e aproape,
Trecutul pare o poveste
Ce-o mai trăiești jucând din pleoape.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amidon, bidon, castron
De patru zile plăuă monoton
Un om s-a aruncat de pe balcon
O fată cu doi sâni de silicon
Trece pe trotuarul din beton.
Un cerșetor așteaptă pe peron
Un tren pe care-l crede avion
În mâna dreaptă ține un carton
Pe care scrie: "cumpăr telefon".
O fată mare cară un bidon
Cu apă minerală, de fason
Un preot care s-a născut afon
Vorbește despre moarte din amvon.
Un magazin cu firma de neon
Are trei vânzătoare și-un patron
O domișoară face un balon
Și-un câine latră ca un bariton.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri pe omătul Fraților Grimm - Jurnalui Prințesei
Departe-i mama-
așa Cerul vrea-
acum clipitu-i
e licăr de stea...
Noua regină
în gând și-a pus
chipul să-mi vadă
sub văl de apus.
"Pe Albă-ca-Neaua
în codru s-o iei,
mi-aduci, pădurare,
inima ei! "
Târziu, vânătorul,
glumind și nu prea,
o inimă-i duce,
dar nu pe a mea....
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (2 ianuarie 2019)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conducător este acela care...
Conducător este acela care
în luptă nu a cedat.
Cel care a sădit o floare
când biruință a aflat.
Conducător este acela care
a stat de strajă neclintit.
Țării a adus onoare,
când pe dușmani i-a biruit.
Conducător este acela care
neobosit a căutat,
Soluții pentru salvare,
când poporul a oftat.
Acela ce-și iubește neamul.
Acela e conducător
dacă apără izvorul, ramul
și-al patriei întins ogor.
Acela ce sfidează moartea
și viața tuturor o prețuiește.
Cel ce grija țării poartă noaptea,
conducător se numește.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (mai 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!