tristeti autumnale

Să ne oferim

Oferă-mi un fragment din ramura iubirii tale
Şi buzele-mi să te sărute când seara cade-agale,
Alintă-mi chipul rupt din frunze autumnale,
Cuvintele-mi să te dezmierde în nopţile regale.

Pictează-mi formele-n atingeri şi petale,
Dorinţele-mi să te invoce-n nostalgii rozale,
Şopteşte-mi numele în tremurări florale
Simţirile-mi să te trăiască-n unduiri carnale.

Dezbracă-mi visele de nepătrunse zale
Chemările-mi să te rostească în plăceri reale,
Sărută-mi chipul, răpeşte-l din robii mintale
Privirile-mi să te aprindă în dăruiri astrale.

Reflectă-mi suflarea în oglinzi versale,
Atingerile-mi să te-nvie în vise senzuale,
Rupe-mi sufletul din clipe sumbre, glaciale
Fiorii vii să ţii închin în rătăciri nivale.

poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este foarte important să ne formăm o concepţie justă despre viaţă şi să nu fim tulburaţi de contraziceri şi vicisitudini, să fim pregătiţi pentru toate fazele ei variate; izbânzi şi nenorociri, triumfuri şi dezamăgiri, speranţe şi temeri, sănătate şi boală, plăceri şi suferinţe, bucurii şi tristeţi, amintiri plăcute şi regrete zadarnice.

citat din John Lubbock
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

..

se-adună rândunelele
la zbor
căci vara este
pe sfârşite
curând în urma lor
tristeţi vor fi
şi cuiburi părăsite

iar într-o zi
când soarele va răsări
albastrul cer
va fi netulburat
vor picura peste-amintiri
frunze-arămii
neîncetat... neîncetat...

George Ionită în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de acel loc paradisiac al adolescenţei mele, de aleiile mărginite de castanii înfloriţi, de verdele ierbii peste care alerga soarele, de teii rotaţi ce iluminau crângul cu lacul din mijloc, unde mă pierdeam adesea cu ochii, fără gănduri, fără temeri, fără tristeţi.

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefaste plecari

Te ucid în mine
fantasme de carne
Sperând sacrilegii:
de morţi inumane!

Mă descopăr avid
de dureri şi tristeţi
Într-o lume de vis,
în cioburi de vieţi.

Ce vorbe de scrum
îmi croiesc idealuri,
Căutând acel drum:
eu - vântul, tu - valuri.

poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paginile din mine

Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale,
Sunt paginile din mine, clipe arse
Aşezate-n ierbare autumnale.

Sunt galbene pagini ascunse-n culise,
Bucăţi de efemer şi cer nepromise,
Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale.

Fragilităţi din călcâiul lui Ulise
Şi orgii din serbările saturnale,
Lanţuri de fier şi corzi albe de mătase
Retrăiesc în amintiri orientale...

Versuri fără rimă, somn fără de vise...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seri autumnale

Şi iată laleaua, te uită la roze,
Sub gesturi masive de bronzuri şi marmori,
În parc unde Eros se joacă sub arbori,
Cum cântă-n lungi seri, monotone şi roze.

Iar în seri bucuria înalţă cântări
Bucuria salonului sub raze de lună
Şi vânturi mari suflă-n melancolica strună
Răvăşind visul alb al solitarelor păsări.

Şi iată laleaua, te uită la muguri
Şi crini cristalini împurpuraţi de amurg,
Trist strălucesc prin soarele-n pârg,
Durere-aducând spre fiinţe şi lucruri.

Şi dragostea mea, carne-nsângerată,
Îşi vindecă rana, calmează nevroze.
Şi iată cum crinii, laleaua şi roze
Plâng amintiri unde-al meu suflet se scaldă.

poezie de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Vin tristeţi, se duc ninsori
Peste-a lumii simfonie,
Cântul orei să-l măsori
În clepsidra veşniciei.

Cern secundele-peceţi
Prin organe minione,
Harta timpului îndrepţi
În vestigii fusiforme.

Tropote de ploi nechează
În minutul pitpalac,
Iar poetul-şi arondează
Dorul răstignit pe-un veac.

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisul îmi pare ca o necesitate psihologică şi-o trebuinţă de a mă elibera pe mine însumi de tristeţi, de mâhniri şi de revolte, ca să pot găzdui altele. Dar în cazul meu special, mai e ceva: sunt ateu. Şi probabil fiindcă fiecare din noi are nevoie de un reazim interior, mi-am făcut din scris o mistică şi unica mea religie.

Leon Kalustian în revista Facla, De ce scriu? (1935)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruptură

te-ai strecurat în visele mele. ca o undă. ca un regret. ca o aducere aminte.
suflul zilei noi se ridică din roua nopţii răstălmăcită în cuvinte
şi recade în tăceri autumnale, fără frunze, fără cer
visam mare, visam soare dar uitam că doar tu,
eşti cea mai fierbinte dintre lumi.
timpul meu sunt eu,
lumea mea sunt eu,
dar sunt dispus să le împart
aşa cum numai lucrurile frumoase pot fi împărţite
undeva, într-o altă secvenţă,
vorbeam de ruptură
dar cred că am rătăcit secvenţa
aşa că centrul lumii mele caută o cale către centrul lumii tale
pentru a rescrie legea universală a atracţiei

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!