satul meu

Parabolă

Unde sunt miresmele,
Cocorii, catapetesmele?
Cine e hoţul, cine e blestematul
Care ne-a jefuit satul?

Plecaţi în toate părţile,
Cercetaţi pădurile, cercetaţi hărţile,
Răsturnaţi împărăţiile
Şi aflaţi bucuriile.

Până la veacul mic
Mai e un drum de nimic,
O şchioapă, o săritură de piţigoi.
Să n-ajungem cu desagii goi.

Arhanghelii, îngerii, sfinţii
Aşteaptă să le ducem arginţii
Şi din toate cele câte ceva.
Măcar o aţă, o mucava.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul prostului fudul

Mi-e teamă de prostul fudul,
Ce-aruncă o piatră în lac.
Nici omu-nţelept nu-i destul,
S-o tragă la mal ca pe-un fleac.

De-l cheamă Ion, Fritz, Abdul,
Se-nfoaie de zici că-i gânsac.
Mi-e teamă de prostul fudul,
Ce-aruncă o piatră în lac.

E sigur, tenace, credul.
Idei fixe are-n dovleac.
De specia asta-s sătul,
Că-mpuie ca orice gândac.
Mi-e teamă de prostul fudul.

rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Señora Oriana către Dulcinea del Toboso

O, Dulcinea, dacă mi-ar fi scos o
Măiastră zână-n drum chiar satul care
Ţi-e patrie, din Miraflor pe mare
Veneam să schimb azi Londra pe Toboso.

Lui Don Quijote să-i fi dat chemare,
Să fi putut fi pentru-acel colos o
Icoană-n lupte, inima mi-a ros-o
Dorinţa, vie fără de-ncetare.

De-aş fi scăpat şi eu la fel de castă
Lui Amadís din braţe, cum putut-ai
Cu-al tău curtenitor hidalg Quijote,

Azi n-aş şti ce-i invidia nefastă.
M-ar bucura, nu m-ar jigni, plăcuta-i
Tovărăşie, dând plăcerii cote.

sonet de Miguel de Cervantes din Don Quijote de la Mancha (1605), traducere de Ion Frunzetti
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nu... comments

De nu eşti astăzi trepăduş
Zicând mereu, "acuş, acuş",
De osanale, imnuri nu ridici,
Chiar de nu vrei, aicea pici.
Căci lumea nostră virtuală
Nu-ţi cere har, ci socoteală
Câte "comments" ai pe net,
De faci "mai marilor" sonet.
Şi iată, ajungi maratonist,
Dar ce păcat..., ghinionist,
Că de, nu prea ai dat destul
Să simtă netul că-i sătul,
Măcar s-ajungi semifondist,
Însă şi-un aprig trompetist,
Un" papagal"cum te vor unii
De nu..., ajungi "sonata" lunii.
Noroc că mulţi sunt "verticali"
Cu fruntea sus şi radicali,
Ei zboară liberi ca şi vântul
Păzind lumina şi cuvântul.

pamflet de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un 7 noiembrie...

Sic transit gloria mundi
-----------

Mitrea Cocor, zboară cocorii
Hai să-i lăudăm cât se mai poartă
Că dacă o cârmesc spre marea moartă
O să fie vai de noi, datórii!

Datoríí au cunoscut şi ceilalţi
Însă cu ce-aveau în colivie
Au convins că nu e, ce-o să fie
Cu cât s-cazi, cu-atâta te înalţi!

Poate n-aveau cotizaţia la zi
De când cu Hitchcok păsările-aceste
Tot mai ciudate, manifest e
Că dialectic, toţi putem greşi.

Kaza-ciocul e destul
Ştiţi voi cine avea cioc

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă, oameni buni, oameni buni, muri moş Arvinte... Să dusă cam repede că vedeţ iel cam beu mult... că d-aia mi-e frică mie şi cu Gheorghe... că-i zâsă doftoru că dacă mai biea moare, şî iel o ţîne p-a lui: că iel moare dacă nu biea. Da săraca Frusina, zîc de nevasta mortului, plânsă iea ce plânse, da p-ormă dădu să se zbuciume ca şopârla,... că trebuia să-ngroape mortu. Să vedeţ lucru dracului, oameni buni. Că-i zîsă primariu lu Frusina să nu mai cumpere coşciug de la Moş Andrei, că nu-i ieuropean... Că cică moş Arvinte dacă muri acu dupe anu nou, ie primu mort european din satul Zgârla. Aşa că, zîsă primariu, înmormântarea lui moş Arvinte trăbuie să fie ca o sărbătoare pentru satu nostru. Că fanfara când îl duce pă ultimu drum, o să-i cânte Imnu Ieuropii.

citat din filmul serial Varvara, "Greu e, Doamne, cu Europa asta!" de Corneliu Sofronie (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (răsfoieşte nervoasă agenda): E criză, Mişule! Lucrurile se aprind mai greu ca înainte. (Lasă agenda şi începe să caute pe net). Să ne uităm pe net! Am aici câteva cazuri mărunte! Mai mult fum, decât foc... Uite! În satul Arsuri, comuna Pojaru, o claie de fân s-a făcut scrum...
Mişu: O claie de fân? (Dezamăgit profund.) Nina! Pentru un ziar de mare tiraj trebuie să ardă lucruri mult mai serioase!
Nina: Uite ceva interesant! A luat foc vila unui şomer, din Cartierul Primăverii...
Mişu: Şi a ars?
Nina: Din păcate, nu! Incendiul a fost stins imediat de pompieri...
Mişu (disperat): Şi nu mai arde nimic, nimic?
Nina (cu răutate): Absolut nimic! Focul a fost stins ca la carte! Pompierii şi-au făcut datoria...
Mişu: Dobitocii! Nenorociţii! Ăştia, cu tehnica lor modernă, strică orice ştire...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logică bovină

Pentru că boul s-a ajuns,
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept,
Pe casele furate ca "deştept".
Fiind el, însă, preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că boul este, totuşi, "împărat"
Şi are, evident, imunitate,
Iar faptele-i, desigur, nu pot fi judecate.
Iar bou-atunci, ca să-şi arate fala,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt anormal

Cred că am făcut pojar s-au vre-o boală grea am luat,
Tot aştept dar în zadar, prietenii m-au cam uitat,
Nu mai vin deloc la mine, ba... unii mă ocolesc,
Nu mă-ntreabă de sunt bine, am murit ori mai trăiesc.

M-au băgat la izolare, ei cred că am înnebunit,
Când mă văd pozând o floare... după fluturi de-am fugit,
-Nu-i normal...
- E dus săracu...
- Scrie versuri,...
- E nebun!
- Cred că e bolnav cu capul, aveţi grijă eu vă spun...

Am ajuns un paria-n sat, toţi mă ocolesc de-o vreme,
Sunt ceva de speriat, de mine lumea se teme...
De nu stau şi eu la bar... ca să beau cu ei o bere,
Tot ce fac este-n zadar,... nu fac bine,... nu se cere.

Ba mai mult, nu-ncap de mine pe izlaz când poze fac,
Spun că mi-ar şedea mai bine să-mi scot "fluturii" din cap,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Lihăt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare show de Anul Nou!

Ascultaţi cu mic, cu mare, să vedeţi numai ce show
S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.
C-au venit 'napoi acasă, după douăzeci de ani,
Ion cu Leana lu' Cipezăr, cetăţeni americani.

Şi-uite-aşa, Revelionul l-au făcut din case-n case
Pe la rude şi prieteni până-n zori, la ora şase.
Şi-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,
Ion Cipezăr, beat morişcă, începu să-şi amintească:

- Măi nevastă, ţii tu minte când erai pe vremuri fată?
Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:
- Hai s-o facem înc-o dată să-ţi arăt cât sunt de zmeu!

Şi-o împinse pe Lenuţa drept pe sârmele-alea creţe
Şi-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinereţe!
Când gătară socoteala, Ion îi spuse-aşa, cuminte:
- Măi nebuno, ce mişcări! Eşti mai tare ca-nainte!

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Olariu (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!