Toate rezultatele despre proscris, pagina 6
Minune siderală
Din curcubeu ai răsărit,
Minune siderală;
Și timpul l-ai redefinit,
Sub auroră boreală.
Încet, încet răsar viziuni,
Zâmbindu-mi nestatornic;
Iar ochii îmi șoptesc minuni,
Pe ace de ceasornic.
Schimbarea se anunță-n vis
Și-n roua dimineții,
Când chipu-mi tânăr și proscris,
Sărută albul ceții.
Mijesc sub razele de soare,
Pe iarba verde-pal,
Iar corpu-ți se prelinge-n zare,
Prin sticla de opal.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (18 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt nimic
Nu sunt nimic...
Dar dac-aș fi ceva
N-aș fi vreun genial neînțeles
Vreun guru adulat, semeț, ales
De-ar fi s-aleg, aleg să fiu comun,
Obișnuit, servit carne de tun!
Nu sunt nimic...
Dar dac-aș fi ceva
N-aș fi poetul publicat în viață
Cel mult postum s-ar arăta pe față
Ce-am scris și-a fost ascuns, în manuscris...
Rămâne să decideți, sunt proscris?
Nu sunt nimic...
Dar dac-aș fi ceva
Aș vrea să fiu o frunză-ntr-un copac
Să cresc, să-mbătrânesc și să împac
Fireasca lege: moarte după viață,
Să mă-ntâlnesc cu Cerul, față-n față!
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 septembrie 2020 (18 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul care crede că poate
Dacă tu crezi că ești învins, atunci ești;
Dacă tu crezi că n-ai curaj, atunci n-ai;
Dacă-ți place să-învingi, dar crezi că n-ai șanse,
E un semn aproape clar că n-ai.
Dacă tu crezi că vei pierde, ești pierdut;
În câteva cuvinte, pentru toți, oamenii simpli sau prinții,
Succesul începe cu-încrederea-n sine,
Totul nu este decât o stare-a minții.
Dacă tu crezi că ești un proscris, atunci ești;
Dacă tot trebuie să gândești, gândește-n stil mare.
Trebuie să fii sigur pe tine-înainte
De a câștiga primul premiu, înainte de-afirmare.
În viață nu-învinge-întotdeauna cel mai puternic sau mai dibace;
Mai devreme sau mai târziu cel care-învinge
Este omul care crede că o poate face.
poezie de Walter D. Wintle, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadoul perfect
Din vremuri de demult, apuse, neuitate,
Dintr-o trăire sfântă, dulce solemnitate
Fost trăitor în Rai și renegat de Duh
Suflet orbecăind adesea prin văzduh.
Un Om își plânge viața, pierdutul Paradis
De mii de ani fiind un chinuit proscris
Și într-o rugă vie, mereu neîntreruptă
Cu demoni și cu patimi în permanentă luptă.
Adamul cel dintâi, fatalul păcătos
Cel ce s-a lepădat de Dumnezeu Hristos
Trăiește acum în noi, așa cum s-a prezis
Cu toată slăbiciunea și tot ce-i interzis.
Fiu neascultător, de-a lungul și de-a latul
Împrăștiind voit pe-ntreg pământ păcatul
Vei înțelege oare, cândva, în astă viață
Să nu fii neclintit, cu sufletul de gheață?
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorm cu fruntea între sânii tăi
dorm cu fruntea între sânii tăi
și-ascult povestea dragostei dintâi,
ai inima de-o sută de bătăi
și pieptul tău e moale căpătâi.
cu palmele mi-acoperi răni adânci,
precum eu te învăț iubirea, doamnă,
când inima îmi dă mereu la brânci
și tu, glumind, îmi tragi câte-o sudalmă.
de-atâta bine parcă-mi este rău,
parca-aș fi rană, sânge sau durere,
când stau ca iedera de șoldul tău
și am pe braț comoară de avere.
să-ți pun, dulceațo, aură de vid,
să te iubesc cu trupul meu de zeu,
să altoim iubirea pe-un hibrid
sub harul blestemat de Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloane iritate
Sunt oameni plini de râvnă fără miză
Ei zic că au coloana verticală
Că pe aici, pe Facebook, e nasoală
Când iei un text banal, te bagă-n priză!
Nu stau să și gândească, ce e textul
Cu pricina, e proză, poezie,
Că dacă nu, e pură nerozie
Să verse sânge, că așa-i pretextul...
Am luat un text, o lecție de scris,
Gramatică, mai clar, asta mi-e crima
Și vin în fața voastră și cu rima
Să recunosc: frate, sunt un proscris!
N-am indicat cine e autorul
Nu fac pe detectivul să descopăr
Cine-a postat-o și acuma supăr
Pe fanii lui, de-aici e tot umorul!
[...] Citește tot
pamflet de Petrică Conceatu din Volum în lucru- "Riposte pentru toți" (24 martie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul
pășești printre ascuțite stânci
uitate de vremuri, de lume
unde astăzi te duci...
nu'i timp de zăbavă și clipa se scurge
amurguri în sânge
și viața e val rătăcit pe câte un mal
mal al uitării, mal al iertării
păcate și lacrimi din timpuri străvechi adunate
pe stânca gravată
ești picătura din gândul rătăcit între stele
din pietre răsar flori
se desfac încet-încet
trăiesc aroma unui vis
astăzi proscris
apoi pier în nisipul stelar
n'am cale, n'am habar
timpuri trec, se mai petrec, în zadar
frunzele se dăruie zorilor
în dimineți, printre stropii cruzi de rouă
pe cer, sălbatice păsări
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romeo-al visurilor mele
Nefericită-s câteodată
Și bucurie-aș simula
Veninul tăinuind, ce-noată,
Precum un pește-n rana mea.
Dar tu mă simți ca-ntotdeauna,
Tristețea nu pot să-ți ascund,
Nici camufla, nu pot, lacuna
Fără liman, creștet ori fund.
Căci mă apasă gânduri grele
Și teama de-a te zărăsti,
Romeo-al visurilor mele,
Prin ale lumii intrigi gri.
Nu ai cunoaște-ntâi calvarul,
Des ai gustat din cazna mea,
Paharul plin își varsă-amarul
În cupa ta... fără-a-ntreba.
[...] Citește tot
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resimt nemărginirea
Pe cumpăna uitării ajung câteodată
temutele regrete ce parcă mă străpung
cu muzica venită din gama re-setată
de vânturi rătăcite la margine de crâng.
Iar de ascult tăcerea apusului de soare,
când la sfârșitul zilei dispare după deal,
în gândurile mele, fără să vreau, apare
o miză retrezită c-un cântec de caval.
Venită nechemată, în prag de așteptare,
cu note de rezervă, pe portativ descris,
își caută-nlăuntru o muză protectoare
în amintiri furate din cugetul proscris.
Și parcă deodată o muzică cerească
se-ntinde pe văzduhul căzut din infinit,
iar karma neuitării, cu-o voltă nefirească,
se-așază în tăcere pe sufletul-mi cernit.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 18.03.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neuitarea din vis
Se lasă-nserarea și focul din vatră
pictează cu umbre povești pe tavan,
rafale de vânt rătăcesc prin polatră
cu caii-nhămați la un mitic rădvan.
I-aud cum nechează la ușa-ncuiată
bătând din copite în pragul de lemn
dar vântul, rotindu-se loc, deodată,
le taie elanul c-un aspru consemn.
Și parcă aud din trecut o chemare
trecând peste mine pe aripi de dor
scăldate-n parfum de cireșe amare
rămas în memorii neșterse de zbor.
A fost doar o clipă ivită spre seară
la margini de visuri venite ad-hoc
când doru-ncepuse să cânte afară
prin fanta tăiată-ntr-un magic ghioc.
Simțeam că-l alungă o iarnă haină
ascunsă sub mantii de nori cenușii,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!