ploua

Departe, cine ştie...

Departe, cine ştie în ce oraş ploios
Cu tâmplele în palme vei fi gândind la mine,
Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros –

Departe... cine ştie în ce oraş ploios...

Cu fruntea sprijinită pe degetele pale
În ochii tăi, străino, aduni melancolie
Răsfrângi tristeţi de toamnă în lacrimile tale –

Cum stai aşa... cu fruntea în degetele pale...

Afară plouă... plouă... şi vântul toamnei bate
Cântând întristătoarea şi vaga-i melodie,
În jurul meu s-aşterne pustiu... singurătatea –

Afară plouă... plouă... şi vântul toamnei bate...

Şi mă gândesc la tine, frumoaso de departe,
La ochii-n cari se stinge un dor de mângâiere,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peceţile cu dichis

Cele care pentru noi s-au scris
N-au mai fost citite după
Dar nici ei să poată rupă
Peceţile cu dichis

Am pierdut apoi cărarea
Deşi ei spuneau invers
Ornicul din univers,
Tuturor le lua darea

Şi privind din nou oglinda
Greu ca să mai recunoşti
Ce himere, câte oşti,
Făceau noaptea să troznească grinda

Împărate, Împărate
Iartă, că ne dăm bătuţi
Bucuroşi de servituţi
Slugile răscumpărate

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de toamnă

Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... şi numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, şi pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.

Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi şi foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o...

Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... şi peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi

Se deschid,
Cum se deschide cerul
Când plouă;
Se deschid
Larg, mai larg,
Cum se deschide vulcanul
În erupţie.
Se leagănă,
Cum se leagănă norii pe cer
Când nu plouă;
Se leagănă,
Repede, mai repede
Cum se leagănă pământul
Când nu erup vulcanii.
Se fâlfâie,
De jos în sus,
De sus în jos,
Gustă din aer,
Se nasc pentru zbor,
Se înalţă

[...] Citeşte tot

poezie de Claudiu Ovidiu Tofeni din Paşi pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note de toamnă

(Tăcere... e toamnă în cetate...)

Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... şi numai ploaia dă cuvânt-
E pace de plumb, e vânt, şi pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.

Deschide, dă drumu, -adorato,
Cu crengi şi foi uscate am venit;
În târg, o fată tristă a murit, -
Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o...

Dă drumu, e toamnă în cetate-
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... şi peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacustră de intervenţie

Putrezit-a soarele pe cer
domnule Bacovia ce să fac
plouă nu-i nici un mister
şi-n acest debut de veac

Domnule Bacovia ce să fac
rană sunt dar şi medicament
plânsul tău e însă fără leac
creşte-n mine ca un monument

Rană sunt dar şi medicament
plouă nu-i nici o ruşine
plâng şi eu dar totuşi mai atent
să nu putrezească soarele din mine

Şi măcar o dată-n veac
să recit Lacustră fără trac

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre toamnă

Pe drumuri delirând,
Pe vreme de toamnă,
Mă urmăreşte-un gând
Ce mă îndeamnă:
- Dispari mai curând!

În casa iubitei de-ajung,
Eu zgudui fereastra nervos,
Şi-o chem ca să vadă cum plouă
Frunzişul, în târgul ploios.

Dar, iată, şi-un mort evreiesc...
Şi plouă, e moină, noroi -
În murmure stranii semite
M-adaug şi eu în convoi.

Şi nimeni nu ştie ce-i asta -
M-afund într-o crâşmă să scriu,
Sau râd şi pornesc înspre casă,
Şi-acolo mă-nchid ca-n sicriu.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb, 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blasfemia

de la Marea Unire
vreme tristă şi rece
ca o aţă subţire
prin esenţa mea trece

ca pe-un boţ de măligă
mi-o croieşte în felii
prin esenţa mea-şi strigă
unisonul croielii

-două ţări, numai două
două ţări fratricide
una plânge că plouă
alta plouă că râde

între ele o apă
mai adâncă ca dorul
care sapă şi sapă
să nu-i sece izvorul

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

Nimeni n-a rămas în stradă,
Norii negri vin grămadă.
Zboară frunzele uscate
În văzduh împrăştiate
Şi salcâmii stau să cadă -
Bate vântul, bate...
A ieşit de la răscruce
O femeie care duce
Un copil de mână... Sună
Porţi izbite de furtună
Şi femeia face cruce -
Fulgeră şi tună.
Dar a norilor năframă
Se sfâşie... Biata mamă,
Cu puterile scăzute,
Vrea copilul să-şi ajute
Şi cu glas pierdut îl cheamă:
– Hai cu mama, iute!
L-a luat acum în braţe.
Ploaia o izbeşte-n faţă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Afară plouă laic şi-aş vrea să fii aici,
Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie,
Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici
După ce-au lins smântâna (slup-slup!) din farfurie.

Ţi-aş spune-ncet: Dă-mi mîna... şi poate că mi-ai da-o
Cu sufletu-n ruină ca-n vechi foiletoane
În care-n moi fotolii leşină dulci cucoane
Vărsând pe sâni ceşcuţe de lapte cu cacao.

Ţi-aş da deoparte părul cu gura de pe gât,
Cu gura ţi-aş desface nasturii mici de bluz­ă
Şi ţi-aş şopti-n urechea ta fleaţă şi confuză:
"Afară plouă laic şi-s trist şi mi-i urât..."

poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (2018)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!