Toate rezultatele despre padurea freamata, pagina 6
Degetele tale
Sunt degetele tale, subțiri ca niște vreascuri,
Ce mi-au rămas din toată pădurea dispărută
Într-un ținut de gheață și de pârjol te mută
Ființa mea, plecată prin lume, după vreascuri.
Mă simt ca o femeie bătrână și săracă,
Plecată prin pădure să strângă niște vreascuri,
Eu degetele tale, subțiri ca niște vreascuri,
Le simt cum dau căldură ca vremea să-mi mai treacă.
Atât îmi mai rămâne, pădurea au furat-o,
Pădurea au schimbat-o pe aur și avere,
Eu degetelor tale voiesc a le mai cere
Să-mi zăbrelească ochii și fruntea rece, iat-o,
Să-mi încălzească duhul secundelor mizere
O, degetele tale prea triste, adorato.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre degete
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre secunde
- poezii despre ochi
- poezii despre gheață
- poezii despre femei
Iubire de pădurar
În fiece primăvară
Când vii în pădurea mea,
Mă bagi în cumplită boală,
Tu, cu frumusețea ta.
Pentru tine, scumpă fată
Apa din mări aș seca.
Ca să te sărut odată
Oceanul l-aș traversa.
Pentru tine, cu securea,
Munților le tai pădurea.
Și de-acolo, de pe creste,
Ție, zână din poveste,
Flori de colț îți dăruiesc
Să-ți atăt cât te iubesc.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre primăvară
- poezii despre ocean
- poezii despre munți
- poezii despre medicină
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pădurea
unde-i pădurea din copilărie
când îi tăiam colnicul cu piciorul,
palatul meu cu bolți de stele,
de tine iar m-apucă dorul...
pădurea mea pletoasă, colț de rai,
în tine vedeam doar povești de vise,
of, doamne, ce frumoasă mai erai,
când mă primeai cu porțile deschise.
acum e toamnă, te-amăgește vremea,
a aurit tot cerul peste tine,
rămâi golașă, tristă și brumată
și nu te mai gândești deloc la mine.
eram copil și tu codru bătrân
când amâdoi priveam duioși la lună
și mă purtai ferice la-l tău sân,
fiindu-mi și tată, dar și mumă bună.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păr, poezii despre copilărie, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre toamnă sau poezii despre tată
Pădurea nemuriri
E bizară pădurea care-mi
înconjoară plutirea.
Se apleacă și se înalță,
se rupe și se frânge,
se sfarmă.
Vântul, din când în când,
mai ridică inimi vegetale moarte,
le topește în pământul negru:
și el ca un simbol al renașterii
le înalță și cad în lac.
Putrezite în puterea apei,
nasc licheni și mușchi și pânze,
bolnave caută vindecare șn cer.
Plutesc în derivă,
suflate parcă de respirația
lui Dumnezeu.
poezie de Daniel Lăcătuș
Adăugat de Daniel Lăcătuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre simbolistică, poezii despre religie, poezii despre negru, poezii despre naștere, poezii despre inimă, poezii despre boală sau poezii despre apă
Exod
Satul freamătă. E-n toi
Revoluție agrară?
Dinspre urbe, în puhoi,
Vin "țărani" de vineri seară!
epigramă de Romulus Filip din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sat, epigrame despre țărani, epigrame despre seară, epigrame despre revoluție sau epigrame despre oraș
A fost doar un vis
Tânără fecioară,
zveltă căprioară,
aleargă sprințară
prin pădurea rară.
Rotește privirea,
căutând iubirea.
Tânăra codană,
ca fata Morgană,
c-un cântec din gamă
iubitul își cheamă.
Prim pădurea deasă,
fecioara frumoasă,
tot umblând aiurea
își strigă iubirea.
Profund indignată
că-n pădurea toată
n-a aflat iubirea,
îi plânge privirea.
Pe frunze culcată,
în vis i se-arată
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre tinerețe, poezii despre plâns, poezii despre nuntă, poezii despre muzică sau poezii despre frunze
Nopțile se arcuiesc după cer
Nicio umbră nu s-ar îndrăgosti de un copac iarna,
ar aștepta să-i crească frunzele din muguri
și raiul ei ar deveni ademenitor,
mai verde decât seva care inundă pădurea
trecerea se topește-n plăcerea demult visată
în care nu se mai simte decât foșnetul viu,
în lumea ei fagurele vieții strânge minuni,
aici nu este nimic fără încleștare și pândă.
Nopțile se arcuiesc după cer, freamătă de stele
până-n diminețile cu trup de lumină
în care și o rugă capătă chip.
Se ceartă norii deasupra și cad ploi de argint
cu picături respirate de ramuri,
se vântură aerul, mă ia de guler pe nepregătite,
lumina alunecă odată cu timpul pe poteci,
vin din depărtări arome de fructe sălbatice,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre rai sau poezii despre plăcere
Era odată un vânător ș-avea trei copii și era sărac-sărac, cât numai cu-atâta se ținea, că-mpușca câte-o păsăruică, o vindea ș-atâta era hrana lui, săracul. Acu era o pădure pe-acolo pe-aproape, de-i zicea Pădurea neagră. Ș-au apucat oamenii din satul cela a zice că nu s-a putea să s-apropie nime de pădurea ceea. Ș-așa era părăsită, nime nu se ducea, că ziceau că la miezul nopții vin dracii.
Mihai Eminescu în Frumoasa lumii
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păduri, citate de Mihai Eminescu despre păduri, citate despre vânătoare, citate de Mihai Eminescu despre vânătoare, citate despre sat, citate de Mihai Eminescu despre sat, citate despre noapte, citate de Mihai Eminescu despre noapte, citate despre negru, citate de Mihai Eminescu despre negru, citate despre miezul nopții, citate despre draci sau citate de Mihai Eminescu despre draci
Gânduri aiurea
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Cutreieră pădurea
După adăpost.
Aiurea sau încotro,
Nici ele nu știu unde.
Sau poate... apropo:
Ecoul, le răspunde?
Nici el, nici eu, nici tu,
Nu le vedem, nu le-auzim.
Da. Nici pădurea, nu.
De gânduri negre, toți fugim.
Temeri urâte nasc în noi.
Vin toamne triste și vin ploi.
Ne năpădesc noi amintiri,
Din vechile noastre iubiri.
Doar cu-atâta ne mândrim
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre ploaie
Pădurea
unde-i pădurea din copilărie
când îi tăiam colnicul cu piciorul,
palatul meu cu bolți de stele,
de tine iar m-apucă dorul...
pădurea mea pletoasă, colț de rai,
în tine vedeam doar povești de vise,
of, doamne, ce frumoasă mai erai,
când mă primeai cu porțile deschise.
acum e toamnă, te-amăgește vremea,
a aurit tot cerul peste tine,
rămâi golașă, tristă și brumată
și nu te mai gândești deloc la mine.
eram copil și tu codru bătrân
când amâdoi priveam duioși la lună
și mă purtai ferice la-l tău sân,
fiindu-mi nu numai tată, dar și mumă.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!