oceanul

Încercaţi să meditaţi. Meditaţi mai mult, astfel încât să ajungeţi la acea "fiinţă interioară". Şi această fiinţă interioară este oceanul nemărginit de beatitudine care există în fiecare din noi. Acea revărsare infinită de lumină este cea care hrăneşte frumuseţea interioară a fiecăruia dintre noi.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haos

Albastru e focul, copacii sunt negri,
oceanul aruncă în noi bolovani,
un munte îngroapă cuvinte sub lespezi
închise în peşteri săpate de ani.

Ceţoasă e ziua, ce roşu e fumul,
o păsăre-noată în bălţi de noroi
şi ploaia murdară amestecă vântul
purtând constelaţii bizare şuvoi.

Pământul aruncă durerea lichidă,
izvorul tresare din somnul profund,
o frunză priveşte, nervuri se ridică
spre lacrima verde din cubul rotund.

poezie de Adina Velcea (8 octombrie 2018)
Adăugat de Adina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Timpul care a fost inapoi,
E acum inainte
Fata lui fara val se acopera cu o matase instelata.
Cine i-a dat vestmant si podoaba?
Cum s-a nascut spectacolul lui trecator?
in curgerea pe nseimtite a timpului
In miscarea lui fara forma,
Cine infloreste florile?
In fiece clipa noi forme apar
Din oceanul pustietatii
Si cad pe tarmul netarmuit.
Valurile imblanzesc o iluzie a mortii.

poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean de verde

Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Şi flori colorează fiecare clipă
A vieţii cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Şi fereastra stelelor, aurită,
A ţesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Şi păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideţi ferestrele inimii
Să vă bucuraţi de acest miracol.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechea povaţă

(Despre tânărul căpitan al unui cliper californian naufragiat)

Ieşiţi la larg, părăsiţi-i Porţii de Aur* idilicul decor
Şi ocoliţi Capul Horn cu flamurile fluturând în nori,
Ţineţi sus, mai devreme sau mai târziu, velele zburător;

Însă, frăţioare, nu fi niciodată prea încrezător –
ECHIPAJ LA POSTURI, NAVA-N PERICOL! Aşa-i trezeşti pe visători.

* Poarta de Aur (Golden Gate) este numele strâmtorii care leagă Golful San Francisco de Oceanul Pacific.

poezie clasică de Herman Melville, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O galaxie este alcătuită din gaz şi praf de stele – miliarde şi miliarde de stele. Fiecare stea ar putea fi un soare pentru cineva. Într-o galaxie se află stele şi lumi şi poate, o abundenţă de lucruri vii, fiinţe inteligente şi civilizaţii ce călătoresc în spaţiu. Dar din depărtare, o galaxie îmi aminteşte mai mult de o colecţie de obiecte strânse cu dragoste: scoici, poate, sau corali, producţii ale naturii ce lucrează de atâţia eoni în oceanul cosmic.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Un soare pe un cer pustiu,
O flacără-ntr-un timp târziu.
O pasăre pe cerul greu,
O lacrimă pe-obrazul meu.

Un strop de ploaie pe-o frunză ramolită,
Un greu cuţit în inima rănită.
O frunză verde pe cele putrezite,
Un gând de bine, printre cele rănite.

Un peşte albastru în oceanul îngheţat,
Un strop de bucurie în locul necurat.
O pasăre măiastră ce scaldă cerul iară
Şi lacrima curată pe faţă lin coboară.

poezie de Bianca Marc
Adăugat de Bianca Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Am învăţat că există clipe de fericire discrete în oceanul faptelor învolburate,
Am învăţat că nu pot atinge Dragostea decât comportându-ne eroic în faţa valurilor imoralilor,
Am învăţat că nu putem Iubi Sublim, intens, fără a îndepărta furtunile necredinţei puterii dezumanizante,
Am învăţat că trebuie să atingem definitiv Dragostea eroic,
Am învăţat că dincolo de micimea cotidianului există farul speranţei, razele Fericirii,
Am devenit învăţaţi pentru că am înfrânt grotescul social şi-am atins Fericirea prin Tine!

poezie de Adrian Ibiş din Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (februarie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suprafaţa Pământului este malul oceanului cosmic. De aici am învăţat majoritatea lucrurilor pe care le cunoaştem. Recent, ne-am aventurat puţin pe mare, suficient cât să ne afundăm degetele de la picioare, sau, cel mult, să ne udăm gleznele. Apa pare să fie ademenitoare. Oceanul ne cheamă. O parte din fiinţa noastră ştie că acesta este locul din care am venit. Vrem să ne întoarcem. Nu cred că aceste aspiraţii sunt ireverenţioase, deşi i-ar putea deranja pe zei, oricare ar fi ei.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carson McCullers

a murit de alcoolism
înfăşurată cu o pătură
într-un scaun de pe puntea
unei nave
care traversa oceanul.

cărţile ei despre
înspăimântătoarea singurătate

cărţile ei despre
cruzimea
iubirii lipsite de iubire

au fost tot ce a rămas
din ea

după ce un turist care se plimba
i-a descoperit trupul
şi a informat căpitanul;

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!