Poezii despre morgana, pagina 6
Străino
De când ai apărut, minune,
Ca o Morgană întrupată,
M-am transformat dintr-un tăciune
În flacără învolburată.
Chiar nu-mi ajunge penitența
De a trăi însingurat?
Vii tu să-mi tulburi existența
Dorindu-te? Să-mi fac păcat?
Căci ard în propria-mi ființă
Să-mi mistui poftele păgâne,
Zăcând nebun de neputință
Mă descompun in mici fărâme.
Te plăsmuiesc adeseori
Și mi te simt, aici, cu mine,
Mirosul tău, miros de flori,
Se duce veșnic și revine.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu
scriu pentru zilele care au rămas
pentru prieteni și pentru prietenii care
mi-au întors spatele
am acceptat și asta decât nimic
și am scris
pentru cei citiți ca la slujbă
pe numele lor am scris
i-am adus în față
fața curată a lumii
și nu m-au mai cunoscut
am scris despre
cum e să fii deschis dar
să nu știi cine dă buzna să-ți spargă inima
această ușă din carne de om
mai puțin rezistentă la nepăsare
la interese la boala orgoliului
întreținută cu oxigen
am scris în somn în vis în coasta bărbatului
iubit cu măsură întreagă
cu toate cuvintele posibile
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epistolă nocturnă
În al tău suflet, mă zideai mireasă,
De-al meu trecut voiai să mă dezlegi,
Dar beznele nu vor să-ți fiu aleasă,
Morgana te îndeamnă s-o alegi.
Timid, mi-ai zis că sunt a ta regină,
Nu sclava unor clipe efemere,
Dar umbra mă preface-ntr-o străină
În visu-ți bântuit de vechi himere.
M-ai comparat cândva cu-o zână rară
Ce locuia-n palate din povești,
Dar, mai contează când, în prag de seară,
Doar cu trecutul vrei să mai vorbești?
Nu-i loc pentru prințesele din basme,
Ce plâng, trăiesc, visează, chiar iubesc.
În noaptea, bântuită de fantasme,
Implori obsesii ce te amăgesc.
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru din Te-am zidit în cuvânt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîntrupare
Dimineață, în zori, ești trezit,
tragi peste tine plapuma aruncată
noaptea ca o haină netrebuincioasă.
Reintrarea în trup se petrece încet
sau poate că rapid, depinde de impactul
ce-l ai cu ramurile tremurătoare de afară.
Privești, te joci pe recife de nori,
cu razele rare ale soarelui, răzlețite
de praful zburător al bemolilor.
Verbele vii zboară și ele în jur,
ies din casa hieratică împreună cu tine,
odată cu părinții care pleacă la prașă.
Pășești pe cărări obscure, umede,
calci pe ciulini ascunși printre ierburi
până ți se tumefiază talpa piciorului.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșertul inspirației
Am pierdut din resurse,
Îmi caut inspirația după surse,
Fragmentez vidul, să am ce scrie,
Totul mi-e în jur pustiu,
Oază de melancolie.
Îmi aștept muza, precum o fată Morgana
Mă cheamă-n jocul ei, să-i port năframa.
Un dulce miraj, o halucinație,
Când secetă, când rod bun sau inundație.
Mi-e sete de cuvinte,
Dar gust doar din toropeala de gânduri,
Mă amăgesc cu o imagine lină,
M-arunc să pescuiesc idei, din apa prea puțină.
Din avântul meu, rămâne doar nisip purtat de vânt,
Condeiul mi-e uscat, prăfuit de-un gând.
Înlătur praful. Încep, din nou, așterne,
Dar vorbele-mi sunt răscolite de vreme.
Mi le poartă, ca într-o tornadă,
Pentru ca, apoi, să mi le arunce,
drept în față.
[...] Citește tot
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diptic
Sunt scarabeul de aur în așteptarea
Unei gâze miraculoase, o zână gâză,
În jur roiesc mici iago, cinstiți brutuși,
Mă simt minunat, deși pustnic într-o peșteră
Numai și numai de aur, rostesc cuvinte,
Îi înțeleg pe Spinoza, pe Da Costa,
Pe Jeanne D'Arc o înțeleg cel mai bine,
Uneori, seara, vine la mine Pascal,
Îmi spune, o picătură de apă te poate ucide,
Eu nu-l cred, am devenit un mistic îndărătnic,
Cred mai mult în spirite, decât în cuvintele unor prieteni,
Ce ne lipsește? Nimic, în afara unei mici antante
Cu spirite asemănătoare, eu nu mai pot fi de mult
Împușcat, reînviu mereu cu Dostoievski, Tolstoi,
Strigătul în pustiu se preface în Fata Morgana,
Cu ea mai vorbim în somn, în pustiu,
Acolo aleargă vioi scarabeii de aur.
* * * * * * *
Stau morții-n găoace de lut,
Ca puiul cel nenăscut,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce povară ...
Iubirea e visul ce ți-e hărăzit,-
Te leagănă-n brațe în cântec șoptit.
Iubirea e soare trimis pe pământ,
În sufletu-ți arde purtată de-avânt.
Ca-ntre nicovală și crudul ciocan,
Aprinsă-i ca lava arzând sub vulcan.
Iubirea urnește și munții cu stânci.
Nu e o nălucă, nici basm pentru țânci.
Iubirea e spadă, iubirea e scut
Rănește fatală la modul acut.
O! Dulce povară, din miere și-amar,
Te pune în lanțuri când nici n-ai habar.
Iubirea e cântec, iubirea e dans,-
Să fie pereche plutește-n balans.
Iubirea e floare, iubirea e spin,
E viață iubirea, trăiește-o din plin!
Iubirea e stâncă în crucea urgiei
O cântă adesea poeții-elegiei.
Iubirea e mare, iubirea-i ocean,
A inimii undă ce nu curge-n van.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem aria...de păcate
Benvenido la Rio, ținut mirific, de vrajă,
Melanj delirant între nisip, soare și apă,
Ajuns aici, se-nchide trapa, nimeni nu scapă,
Vindem ieftin hormoni, direct de pe plajă!
Virtute și ispită, uitare și pierzanie degajă
Trupuri iabrașe în de neoprit succesive călduri
Supraoferte de Fete Morgana în oaze de nuri,
Vindem ieftin hormoni, direct de pe plajă!
Senor, un masaj! Ubrigado... Eunucii-s de strajă
Vin brize din larg de ocean, în corturi tempeste,
Nu importă, sclav dedesubt, imperator peste,
Vindem ieftin hormoni, direct de pe plajă!
Pofte lipite ermetic. Să fugi? Nici o marjă
În lumea de patime nu consumi altceva
Decât iubire la kil, cu cârca, en gross, otoava,
Vindem ieftin hormoni, direct de pe plajă!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara aceasta
Sfioasă și blândă,-mbrăcată în verde,
Mai trece aleea - un gând printre gene,
Sub voaluri de ploaie, prin ramuri și plete,
Țesând în miresme iubiri efemere...
Condurii-i lila - fulgerări de lumină...
Sărut lunecos peste plaja de mov.
Pârâul sticlos - o poveste divină,
Lumină și farmec țâșnind din ceaslov.
Iubire de semeni, Dumnezeu și frumos...
Trec îngeri pe cer într-un dans unicrom,
O "Fată Morgană" într-un dans sinuos,
Un zâmbet de vis peste-al "Verdelui" tron.
În sângeri habotnici o ultimă rugă
Spre jadul cu umbre tremurând în aval.
Sunt roze și crini braț la braț. Vor să umple
De lacrimă ochiul și-al iubirii pahar.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te ating, n-am îndrăznit... (poezie adamică)
Mă detașez cu greu de tine, frumoasa mea, cu ochi de cer-
Mi te-au pictat poeții-n versuri și între colți de rinocer,
Agonizând în poezie, pe câte-un vers, vânat ușor
Ai lăsat aripa să-ți cadă pe munți de lacrimă și dor.
Te-am căutat prin mări, oceane, într-o lagună te-am găsit-
M-aș fi apropiat de tine, iubito, dar n-am îndrăznit,
Să-ți tulbur liniștea albastră în care mă visai (mi-ai spus)
Abia acum, când stă iubirea ca o statuie la apus.
Te-aș fi privit în ochi și poate, o lacrimă de aș fi fost,
Sub gene aș fi stat cuminte-n albastrul tău, ca-n adăpost.
Și nici n-ai fi simțit iubito, cum te iubesc, te-aș fi iubit,
Ca pe un înger de zăpadă, dar să te-ating, n-am îndrăznit.
Și te-am privit ca pe-o morgană, într-un deșert prea-ndepărtat-
Fugeai și dispăreai ca timpul, dar de uitat, nu te-am uitat.
Am fost și oază pentru tine, ca la nevoie să te-adun,
Din fire de nisip și sare și ploi pe frunte să îți pun.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!