Poezii despre martor mincinos puiu calinescu, pagina 6
Ușa beciului
ușa beciului este acum închisă
zăvorul vechi
care a fost martor la
sinuciderea proprietarului
în urmă cu aproape 70 de ani
ține piept spiritelor celor care
au plecat neîmpliniți de aici
spiritele lor sunt printre noi
pentru că fiecare vrea să
mai iubească o dată
să mai sufere o dată
și să mai simtă pământul
sub picioare
și nu deasupra trupurilor lor
poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bust
Mă bate gând să-mi fac statuie,
Să mă torn singur moștenire
În ipsos, bronz cu aurire
Să strălucesc ca o momâie...
... Să pot fi martor la ce vine,
Bun chiar de luat și dat în cap
Să mă răzbun și eu satrap
Pe ce cunosc sau pe-orișicine.
Chiar mă gândesc de sunt robust
Să rezist cap să-mi pun în formă
Și să-mi fac rost de-o uniformă
Ca să am aerul de-un bust...
Să fiu și eu un pic August;
Nu așa mare... mai îngust!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E Ea
[iubirea]
Nu e soție, nici monahie,
Nici ciocârlie, nici păpădie.
E-o simplă bucurie
și e (cred) din a ei copilărie
și când e tristă-i veselie.
E castă, e tăcută,
E înțeleaptă când cuvântă
E o copilă demnă și plăcută
E una rară aici sub soare
E-o frumusețe-ncântătoare.
E simplă fata, e minunată.
E cea mai simplă fată.
E cea mai simplă minune
[...] Citește tot
poezie de Lucian Puiu Bobu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 152
Iubindu-te, încalc un legământ
Tu încalci două când iubire-mi juri:
Trădându-ți patul, care este sfânt,
Și noi iubiri pătând cu alte uri.
Dar de ce-ți zic că două ai încălcat
Când eu nesocotit-am douăzeci?
Jurând mereu, de fapt te-am înșelat
Și-onestitatea mi-am pierdut pe veci,
Căci am jurat solemn c-ai suflet bun,
Că mă iubești și nu m-ai compromis;
Te-am lăudat orbit ca un nebun
Sau ochilor să jure strâmb le-am zis.
Și ochii jură că te porți frumos,
Dar jurământul lor e mincinos.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miraj
Suntem florile, frunzele cerului
în noi, bucuroase își fac cuib mierlele
iar ploaia-și ascunde trupul diform.
Prin grădini străvezii, ne trăim nepăsarea
pe creștet, pe tâmple ne mângâie un înger
fermecător, iarba împarte cu noi
clipa solemnă.
Trup mincinos, te-ncântă tot mai des
amețitoare depărtări
și-n tine, poate chiar azi
cuvântă o roză a vânturilor.
Suntem florile, frunzele cerului
oprite-n întâmplarea
de-a putea iubi...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot aduce nici o dovadă
sunt un martor incredibil
numai bun de pus în cămașa de forță
un fel de îndrăgostit etern
de lumea îngerilor
un copil răsfățat
gânguresc cu luna
mă hrănesc cu stele
din când în când
mă joc cu pletele timpului
desfrunzesc universul
adun flori din inimi
construiesc castele
din nisipul trăirii
mă dăruiesc oceanului
cu disperarea delfinului eșuat
sunt înecatul acestei lumi
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ezitare la intrarea în politică
Nevastă, eu, de astăzi, sunt șomer,
Problema e destul de serioasă,
De-acuma nu ne intră bani în casă,
Și traiu-o să ne fie auster.
Această dramă tare mă apasă,
Dar nu voi înceta de tot să sper,
Îmi voi deschide un atelier
Sau un butic sau, poate, o terasă.
E drept că e cam greu s-o iei de jos,
Prea greu în conjunctura actuală,
De-aceea, mă gândesc mai serios
Să mă implic în viața socială,
Deși nu sunt destul de mincinos
Și-n plus, mă tem că am prea multă școală.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstignire
Azi mi-aș dori să fug departe,
Cât mai departe de voi, care
Duceți pe limbă piper, sare
Ca să loviți cu mult mai tare...
Dar trupul meu, lipit de cruce,
Nu vrea nicicum să se urnească!
Îi pare moartea mult mai dulce
Decât o viață pământească.
La ce e bun sărutul Lunii,
Cel întinat și mincinos?
Eu stau lipit de crucea lumii
Și nu mai pot privi în jos.
Din inima străpunsă îmi curge
Pârâul vieții, cald și lin.
Rămân aici, lipit de cruce
Cu ochii către cer; amin!
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catifeaua valurilor
Râu prăvălindu-se,
Dantelând printre stânci;
Rupând înălțimile în segmente de vis,
Deschid calea gândurilor albastre
Contopindu-se cu cerul,
Și pe nori străvezii pornesc
În lunga călătorie, către Soare
Martor acestei măreții, mă închin
și sărut cu privirea
Catifeaua valurilor reci,
alunecând melodios până la poale.
" Leagăn de mătase-ți stau în cale,
Să putem pluti spre adevăr...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inhibare
Trăim aceste vremuri noi, ciudate,
În care toate sunt cu susu-n jos,
Suntem pe un teren alunecos
Ce poate să ne dea oricând pe spate.
Nu poți să tragi nicicum vreun folos
Din inițiativele private,
Cât timp ți-s acțiunile curate,
Cât nu ești un escroc, un mincinos.
Voi sta, după serviciu, doar pitit
Și inactiv, la mine în odaie,
Având salariul, singurul venit,
Că altfel s-ar putea s-o fac de oaie,
Să afle procurorii că-s cinstit
Și-atunci mă bagă, sigur, la pârnaie!
sonet de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!