imediat

Scrisoare de urmărire

căutaţi-l
în afara frontierelor
inteligenţei sănătoase

în inima câinelui
care nu ştie ce sunt oasele

în ochiul de laudă
al celulei
singurul ochi vizibil al Providenţei

pe coala de hârtie
ruptă în bucăţi
(arsă la timp în scrumieră)

în acel da forţat
în acel nu extras

acolo unde la stânga
se loveşte de la dreapta

[...] Citeşte tot

poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între

prin vifor de mirare trec ardente
nimicuri, doare pasărea ce vie-i...
în respiraţii albe-ale hârtiei
noi ne zideam divinităţi recente.

de înger teatru umbrei noastre fie-i...
ferind de-amurg inelele-n placente
tot două nunţi au stihuri evidente,
în miez e prigonire poeziei...

mai sunt poeţi, dar vieţii nu au lume
să-i vină la mormânt nedescuiat,
să râdă negru, cu tristeţi în spume.

pe cât tu eşti zeire de-nviat
un vers există-acolo, să sugrume
rapsodul din secunda imediat...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi plătim din groapă

Vei găsi pace in groapă
De afară nu dau şpagă
Imediat vei fii răscolit
Şi intr-un sac, sec azvârlit..

Corbii ţării au inrobit
Trupul nostru, mort,.. putrezit.
Când te termină de sfâsiat
Să nu crezi că ai scăpat

Plată mult mai ai de dat..
Moartea mi sa politizat
In intuneric democrat
Cadaveric aprobat.

Doamne, ce este pe pământ..
Se aud morţii-mi murmurând
Jelind soarta la urmaşi
Să slujească moartea rămaşi..

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firişoare de iarbă

În ceruri,
Câteva tulpiniţe de iarbă
Stăteau în faţa lui Dumnezeu.

" Ce aţi făcut?"

Atunci, toate, mai puţin una,
Au început nerăbdătoare să înşire

Meritele vieţii lor.

Acea una stătea mai în spate
Ruşinată.
Imediat, Dumnezeu a întrebat-o,

" Dar tu, tu ce-ai făcut?"

Firul de iarbă a răspuns, "O, Doamne,
Memoria nu mă prea ajută,
Pentru că, dacă am făcut fapte bune,

[...] Citeşte tot

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicul

după ce a murit bunicul,
l-am visat într-o noapte şi mi-a spus:
- vino în cerdac să mai stăm de vorbă.

şi pentru că m-am trezit imediat
şi am văzut o lumină pâlpâind,
am ieşit afară.

bunicul mă aştepta în cerdac

avea în faţă o lumânare aprinsă
şi mânca dintr-un colac

- mamă, tată,
veniti să vi-l vedeţi pe bunicul

am deschis uşa şi le-am arătat
picăturile calde de ceară
şi fărâmăturile rămase

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori volatil

unii, unele, uneori
ca umbrele umblă, se mişcă: un
acelaşi urmaş abia nenăscut, uitat în uitare
în secole
imediat sau prea târziu următoare
până în pânzele albe şi ude cumva inutil
urmăresc
unii ochi, unele pleoape. uneori
toată viaţa nu este
decâ lipsa unor bune sau rele urmări -
peste timp
vor unge poate copilul ce nu e copil
pe frunte cu ulei de un kil
volatil. uneori volatil

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţului meu [To my husband]

Poate-aş putea, de-am fi nemuritori,
Să nu te îmbrăţişez de-atâtea ori,
Şi rămas bun cu grijă n-aş rosti
De-aş fi convinsă că vei reveni.
Cum trece timpul nu mi-ar mai păsa,
N-aş mai zâmbi atât de mult nici eu
De-aş şti că împreună noi vom sta
Şi două jumătăţi vom fi mereu.
Dar poate unul brusc va dispărea,
Că anii trec, sunt veşnic călători,
Şi să te-ating eu nu voi mai putea,
De-aceea să fim mult mai iubitori.

Ah, de-aş putea să schimb ce ne e dat,
Nemuritori ne-aş face-o imediat.

poezie de Wendy Cope, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hititul fosilă

Gândea într-o limbă moartă
De trei mii de ani. Şi scria pe plăcuţe cerate,
Care imediat prindeau patima vremii
Şi se ascundeau în biblioteci
Îngropate.

Adora bronzul. Nu înţelegea fierul
Şi tăişul acestuia nu-l vătăma.
Era un hitit fosilă.

Rătăcit într-o cută a timpului,
Nu ştia că e hitit,
Nu ştia că e o fosilă.
Nu bănuia că vorbeşte-ntr-o limbă
Moartă de trei mii de ani.

Dar adora bronzul,
O, adora bronzul,
A dispărut în golul unui clopot.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic

Nu mai vreau sa-mi fie ruşine de mine,
M-ascund in uitare,in ganduri fulgeratoare,premeditate,
Pe care le transform imediat in indiferenţa,şi le uit în vene,
In miraje celeste,disimuland, in idei de libertate.

Vreau ca azi să învat ce inseamna nimic,
Sa mă pierd în betii surde şi să rup din din îndurare,
Să rad nebuneşte,macabru, văzandu-mă trantit,
În noroiul luminii, in păcat şi-n iertare.

Să sap tunele spre lumina conştiintei,
Şi de ea dand sa gust din cristalele-i reci,
Găsind un puşti ciudat ce plange, să-i ard reţinerile dorinţei,
Şi să rad, in delirul absurd, de praful de pe-acele cruci.

poezie de Bucur Marius Ovidiu
Adăugat de Bucur Marius Ovidiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna pe deal

Toamna pe deal culorile mă-mbată,
Toamna pe deal am cunoscut o fată,
În privirea ei vedeam cerul senin...
Glasul ei... vânt lin şi-un tainic suspin.

Mi-a zâmbit frumos, pentru prima oară,
În paşi de dans, pe acorduri de chitară,
Iarba se culca, se clătina în vânt...
M-am îmbătat, de frumosul ei cânt!

Mă simţeam într-o lume de paradis,
O dragoste imensă, imediat m-a cuprins,
Focul iubirii fără să vreau s-a aprins...
Dar a sunat ceasul şi m-am trezit din vis!

poezie de Toth Arpad (15 octombrie 2021)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!