gutui

Poem erotic

Voi aluneca pe urme de nisip ca vântul
adulmecându-ţi mirosul pielii răspândit
între hainele noastre precum parfumul
florilor de câmp cosite odată cu grâul.

Şi voi gusta din fructul blestemat al iubirii
muşcându-ţi buzele ca din gutui coapte
mirosind a toamnă iubită tandru-ntre vii
şi a parfum de-ocean răvăşit peste noapte.

Strângându-te la piept, voi retrăi fantasma
şi sfiinţenia împlinită a îmbrăţişării târzii
sclava mirării că are aceeaşi mireasmă,
iterând încă o dată, esenţa iubirii dintâi.

poezie de Luminiţa Suse din Anotimpul licuricilor (2001)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme de toamnă

Poeme de brumă
Pe-a timpului humă –
Poeme de vise şi vers,
Gutui parfumate
De toamnă brumate
Din rod de lumină-am cules.

Frunze de jar...
O toamnă-amnar,
O toamnă, adesea, cu ploi,
Etern parfumată,
În gri colorată
Se scurge, se scurge în noi...

E toamnă de-acum,
Durere şi fum,
Purtând şi tristeţi şi tăceri,
E toamna din noi
Când desculţi, amândoi,
Căutăm amintirea de ieri.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul toamnei

M-a sărutat toamna pe frunte
Cu stropi reci de ploaie,
Pe pletele cărunte şi pe tălpile goale!
M-a mângâiat toamna pe obraz
Cu o frunză galbenă de arţar.
Şi mi-am amintit că e din nou toamnă în calendar!
Sărutul toamnei în geam cu o ramură de nuc
Mi-am adus aminte că e toamnă şi păsările se duc.
M-a strigat toamna din prag cu glas dulce amarui
Eu m -am dus cu mult drag şi am văzut un pom cu galbene gutui.
M-am bucurat ca un copil şi am vrut să sărut toamna pe buze,
Dar ea cu un gest ruşinos şi umil a fugit şi s-a ascuns în frunze.

poezie de Vladimir Potlog (16 septembrie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna

Vine toamna cu frigul incert
Ce toamnă va fi topindu-se în mâini,
În ochii noştri apusuri de soare
Topind în forme de plumb păsări
Vine toamna prea devreme
Poetul Ioan Toma şi-a umplut călimara cu cenuşa din cer
Umblă pe ape inimă de cărbuni aprinşi
În dansul femeilor de nicotină
Vine toamna pecetluind iubirea
Miroase a gutui, a izvor neînceput
Carele negre despart noaptea de lut
Roţile morilor macină iubirile, jerfind toamna.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţuica românească

Spună cin' ce-o vrea să spună,
Ţuica este doar de prună.
Din gutui, caise, mere,
Tescovină, piersici, pere,

Vişine, căpşuni, scoruşe,
Portocale, corcoduşe,
Dude, mure sau cireşe,
Coarne, zmeură, măceşe,

Coacăze sau mandarine,
Afine sau clementine,
Faci rachiu sau pălincuţă,
Însă nicidecum ţuicuţă.

De Piteşti sau Livezeni,
De Văratic sau Văleni,
Ţuica noastră românească,
Cine-o face să trăiască!

poezie de George Budoi din Dicţionarul Băuturilor, Beţiei şi Beţivilor: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (15 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasteluri pe covoare

Afară plouă cu miros de dulceaţă de gutui
A venit toamna sub albastru regal
Cu pasteluri pe covoare şi cu multă iubire-n panere.
Ne întâlnim la pragul bisericii străvechi,
A venit toamnaşi eu, iubita ta, voi adormi pe braţu-ţi puternic.
A venit toamna cu mii de culori şi miresme care să ne-ncânte,
A venit ispita! Nu te lăsa prins în mrejele ei!
A crescut spicul de grâu bogat, copt, sănătos,
Cu tot cu vise şi dorinţe, cu lacrimi şi credinţă.
P. S. Cu dragoste, pentru tine.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai trupul

Avea linia vieţii în talpă
Şi eu mă uitam îngrozită la linia vieţii lui
Care părea foarte lungă
Şi el îmi simţea ochiul ca pe un cui.

I s-a părut firesc să mi-l scoată
Deşi se putea foarte bine
Să scape de îngrozitoarea durere
Mutându-şi talpa aspră de pe mine.

Ochiul meu care-a plătit totul
Şade acum în palma lui
Ca un copil căţărat
În vârful unui gutui.

Numai trupul rămas încă viu
Dar nevăzător
Mai clatină din când în când
Imensul picior.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Urcarea muntelui (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase de fosfor

locuiesc în inima şarpelui
care bate cu limbile sâsâind
precum un pendul în pereţi
peste mâinile mele trec amforele verii
lipite cu ceară
verile acelea cu cozi de guşter mi se lipesc de palme şi beau halucinant
secunde să pot străbate mările
lumii cu oase de fosfor

cai ai câmpiei scuipă peste pragul lumii
aburi de sare
morţile s-au deghizat în gutui
miros a lumini şi au gust de
melci striviţi de luminatoare

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecarea

Creşte iarba-n fiecare an,
În păduri, pe dealuri, pe poteci
Şi înţeleneşte orice plan,
Orice drum pe care vrei să pleci.

Lănci de aur soarele ascute
Până-n zarea cu salcâmi, senină,
Piersici, cu aromele ştiute,
Cresc şi-astupă poarta din grădină.

Via s-a-mbrăcat în ruginiu,
Din cârcei dulceaţă se prelinge,
Vei pleca, probabil, mai târziu,
Când cu frunze peste vii va ninge.

Galbene gutui de pe pervaze,
Ţurţurii şi florile de gheaţă,
Luciul gheţii poleit cu raze
Te opresc să stai numai o viaţă.

poezie de Corneliu Vasile din Univers românesc (Bruxelles) (noiembrie 2010)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi caldă de toamnă

E o zi caldă de toamnă
Şi eu vreau să scriu o poezie.
Despre o frumoasă doamnă,
Care cu privirea ei, sufletul îmi mângâie.

Vreau să scriu un vers frumos
Despre o simplă femeie,
Care mi-a întors lumea mea pe dos
Şi mi-a aprins în inimă a dragostei scânteie.

Buzele ei dulci- amărui,
Vreau să le sărut de mii de ori.
Căci au gust de gutui
Şi parfum de stropi de ploi.

O iubesc la nebunie!
Pe această splendidă doamnă.
Ea e ca o melodie
Cântată într-o zi caldă de toamnă.

poezie de Vladimir Potlog (12 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!