Poezii despre gluma, pagina 6
Sonet
Se zice și s-a zis că-i un secret
Al artei, să compui macame-arabe,
Să știi să faci o odă unei babe
Și, fără fond, să faci un bun sonet.
Deci vreau cu orice preț să fiu poet
N-am fond, precum vedeți, și versuri slabe,
Și-njur și numai tropotind silabe
Și șterg mereu și șterg și merge-ncet.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și atunci, eu te întreb
Moartea trupului,
Nu-i glumă,
Ne-nspăimântă-n draci
Și-alergăm, având și-o sumă,
Spre spitale, babe. vraci.
EKG-uri, analize,
Tomografe și pastile,
Suferințe între crize,
Cunoștințe, bani și pile.
Cheltuim averi imense
Să salvăm un trup rebel
Și vedem, cuprinși de teamă,
Că el face ce vrea el.
Dacă vine-o vreme-n care
Lumea e oripilată,
Nu că nu o placi,
Ci că sufletul îi moare,
Fără plată,
Și atunci, eu te întreb:
Ce-o să te faci?
[...] Citește tot
poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără comentarii...
Chiar dacă toamna rece
Pare monotonă, tristă,
Nu înseamnă că de-acuma
Să-mi țin nasul în batistă.
Sau să-mi iau din cui paltonul,
Pentru a nu-ngheța de frig,
Nu vreau ca să-i țin isonul,
Dispoziția să-mi stric.
Lasă-mi bată ea în strună,
Iată, vara caldă trece,
Eu îmi zic mai mult în glumă,
Chiar se face timpul rece.
Dar păstrez considerentul,
Și concluziile tale,
Mă îmbrac tot în cămașă,
În picioare-mi iau sandale.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte (1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet floare
Sunt suflet floare sau undă de mare,
și ploaie sau vânt, trecător pe pământ
venit întâmplator cu al meu cânt
sufletul duios să pot să vi-l încânt.
Ce poate fi mai frumos decât o rimă
o privire a sufletului sau o pantonimă
ce ziua vă-nsoțește cu a sa glumă?
Ce înflorește și vă vorbește, ce suferă
și iubește, simte și trăiește cu toată
suflarea de suflet floare pe undă de mare,
zi de primavară, toamnă ori iarnă unde...
fiecare frunză cu a sa culoare pare
o floare.
poezie de Nicola Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânturi melodice
toamna s-a strecurat în livada cu pomi
este posomorâtă cu rochia de brumă
s-au îngălbenit celule și atomi
iarna se apropie nu este de glumă.
voluptatea toamnei constă în nostalgie
nouri de ceață acoperă vibrații
descrisă în romanțe rezonantă magie
trezește viori printre constelații.
tremur inexplicabil încordat paroxist
simte inima cu sfârșitul aproape
beatitudini nutresc cât exist
vârtejuri de seninătăți sub pleoape.
avânturi melodice nădejdi voluptoase
consolează sufletul cu atingeri duioase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Civilizație
Pe strada mea florile din teii aliniați
parfumează gazele de eșapament,
salvările și poliția cu sirene politicoase
îmi salută strident liniștea la orice oră,
motocicliștii ambrează insistent
să mă rog pentru sănătatea lor mintală,
zdrăngăne nervoase capacele de canal
din calea roților nevinovate
și-un polițist la intersecție sperie frânele
fluierând contra semafoarelor mute!
Civilizație citadină, nu glumă,
care mă face să claxonez versuri
poluate de viața bulevardului,
din milă pentru apartamentului meu
linșat și de taxe și impozite
de zona centrală!
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O glumă descoperită la macroscop
de ce am tendința să vorbesc la per tu
cu ființe bipede ce nu știu să scrie?
tot circul acesta necesită-n grabă
o altă filosofie
dumneavoastră, stimabile,
sunteți deștept
cât timp vi se zbate puțin ochiul drept
nu, nu vă jignesc!
dimpotrivă, chiar nu!
dar cred că sunt mult prea măruntă
și limba mea cruntă
refuză tendința de a vorbi
la per tu
dumneavoastră, probabil,
priviți cum mă-nclin
perspectiva e alta
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si Dumnezeu a zis:...
În cea de-a noua zi
Dumnezeu a creat bătrânețea.
A luat valuri și cute și mult alb
și i-a nins pe Eva și pe-Adam.
Le-a zis:
veți ști ce-i nostalgia,
ce-i reumatismul,
șarpele vi se va părea o glumă bună,
adierea de vânt - rafală,
înțelepciunea - a doua natură.
(E unica modalitate de a vă convinge, oameni,
că tinerețea-i o comoară: pierzând-o!)
Gângurit de prunc
a bucurat
blândețea din ochi obosit
și
ploaia de mai a căpătat
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Iuhos
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faceți loc...
Loc să faceți, vin parlamentarii
Și preoți vin din zări spirituale
Să dăruie din prețiosul sânge
Viață celor ce-s arși în spitale.
Vin și guvernanții, stați la rând,
Primul om din stat a dat o litră
Din sângele-i, că-i om bogat,
Din meditații ajuns-a în elită.
Vin îmbuibați de nu încap pe drum,
Ei se gândesc la îngerii ce zac
În vii arsuri de vise legănate
Că viitorul țării noastre are leac.
O picătură-ar fi fără măsură
Să ne luăm o clipă de-nceput
Încât îngândurările din lacrimi
Să devină armă fericirii, scut.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anii mei și tinerețea...
Anii mei și tinerețea, cuibăriți pe un colț de gând
Stau la sfat cu bătrânețe, ce mă încearcă de curând.
Tinerețea face glume și de toate se amuză
Bătrânețea nu înțelege și se pare că-i confuză...
Cum să facă să-nțeleagă și să accepte mai ușor,
Că ce-a fost n-o să mai fie, chiar de simte în suflet dor...
Dor să poate să mai zburde și să ia viața în glumă
Să vadă pe cer doar soare, chiar de plouă și-i furtună?
Însă dusă-i tinerețe, stă acum pe un colț de gând
Și încearcă să mă ajute, să le iau cum sunt, pe rând...
Și uite așa, încet și sigur, bătrânețea o accept
Eu pe ea, și ea pe mine... cine zice că e drept?
poezie de Elena Bulancea din Personală (1 august 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!