florii de vasile voiculescu

Al tuturor...

El a plecat din munţi ca un izvor,
Vuind impetuos, sclipind la soare,
De sus se-ntoarce, preschimbat în nor,
Cu ploaie caldă, binefăcătoare.

Dă sevă rădăcinii încordate,
Înviorează tropotul de cerbi...
Când spală colbul adunat pe ierbi
Îi curg în suflet valuri tulburate.

El nu-i numai al lui: e-al meu, al florii,
Al brazilor, al coaptelor podgorii -
Şi-i totuşi el, atât de neştirbit!
N-arată ce lumini în el scânteie;
Doar când se odihneşte, însorit,
Fără să vrea aprinde curcubeie.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune de primăvară

Mai pune Doamne-n mine
Puţină primăvară
Şi ciuta să-şi afunde în palmă
Umed botul
Fă să mijească-n mine
Din mugur verde frunza
Şi-ntru mireasma florii
Să-nmugurească ciotul.

Mai pune Doamne-n mine
Seninul şi iertarea
Înveseleşte cerul,
primeneşte uitarea
să renasc iar copil
odat' cu primăvara
să mai iubesc o dată
şi steaua să mă răpească seara.

poezie de Antonia Iliescu din "Născătorul de perle" – Antonia Iliescu, Editura Pegasus Press Bucureşti, 2010 (4 martie 2006)
Adăugat de Antonia Iliescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presa şi Traian Băsescu despre "puciul" parlamentar din 3-6 iulie 2012 al clanului lui Victor Ponta şi Crin Antonescu şi suspendarea preşedintelui României

Impostorul, repetentul
"Ocupat"-au Parlamentul.
Ponta şi cu Antonescu
Vor să scape de Băsescu,
Ca să-l scape pe Năstase,
Cel cu fapte ruşinoase,
De doi ani de puşcărie
Şi ruşine pe vecie,
Ca să-i scape pe venali,
Voiculescu şi-alţi penali.
Deci, nu este de mirare,
C-astăzi pentru suspendare,
PSD-işii – mari păgâni,
Au votat cu două mâ'ni.

pamflet de George Budoi din Politică şi politicieni (6 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 67

De ce-ar trăi în imoralitate
Girând-o astfel cu a lui prezenţă,
Justificând netrebnice păcate,
Gătindu-se cu-această indecenţă?
De ce obrazul să-şi sulimenească
Să pară mort, când faţa lui e vie
Şi frumuseţea lui să urmărească
Să fie umbra florii de hârtie?
De ce-ar trăi, când şi Natura piere,
Lipsit de sânge viu să-i curgă-n vine?
Acum, el este singura-i avere,
Căci din ce-a dat, puţin îi mai revine.

De-aceea îl păstrează, ca s-arate
Ce bogaţii avea în vremi uitate.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albăstrele

Sinilii, pe şesuri, ce de albăstrele!
Şi privirea dragei - tot o albăstrea.
Râu-n zări desface sinilii cordele,
trec peste răzoare, eu şi draga mea.

Anii se vor duce, vor zbura ca norii,
oameni vor culege flori, ca şi acu.
Numai noi lipsi-vom, dar în lumea florii
albăstrele, poate, fi-vom eu şi tu.

Un flăcău va duce fata pe cărare,
despre fericire păsări vor zvoni,
cu-ale noastre sfinte albăstrele-n floare,
ochii dragei sale va asemui.

poezie celebră de Vladimir Sosiura din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşcăriaşului Dan Voiculescu, care spune despre alţii – prin intermediul tembeliziunii lui de manipulare a opiniei publice, că nu au onoare şi demnitate, în timp ce el execută 10 ani de închisoare pentru corupţie şi şi-a turnat rudele la Securitate (pamflet)

Nu doar că eşti un escroc,
Nici ruşine n-ai deloc.
De aveai tu demnitate,
Nu furai pe săturate,
Rudele nu le turnai,
Pentru vreo câţiva parai;
De aveai ceva onoare,
N-ajungeai la închisoare.
Tu, azi, "javră ordinară",
Nu meríţi să stai "afară"!...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (5 decembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deceniul Ruşinii e doar o epocă din Era Neruşinării, începută imediat după aşa-zisa Revoluţie din Decembrie... Jefuirea ţării s-a făcut [...] | Citeşte tot comentariul

La o margine de drum înflori şi trandafirul. Şi a fost o minune, căci floarea trandafirului era aşa de gingaşă, aşa de albă, că parcă de la ea se luminase dimineaţa aceea de primăvară. Şi-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împraştia îndata peste întregul câmpiei; fluturii cădeau adormiţi, celelalte flori se plecară în faţa adevaratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă şi ele tulpina măiastră care îşi desfăcea frumuseţea pentru întâia oară pe pământ.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Trandafirul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Radu Vasile, fost prim ministru

Stă scris în al istoriei registru,
Că fu Vasile prim ministru.
Şi zace-acolo consemnat,
Că tot pe dânsul..."Radu l-a chemat"

epigramă de Victor Stroie (septembrie 2010)
Adăugat de Victor Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să scriu sonete azi

De ce să scriu sonete azi, când veacuri
De gesturi tandre-au devenit istorii,
Când melosul suavelor prigorii
A fost ucis în silnice atacuri.

Ca să mai simt parfumul fin al florii,
Să urc visări de taină în hamacuri
Şi magice săruturi din iatacuri
Să le prefac pe toate în victorii.

Ca să-mi cultiv râvnirile ascunse,
Uitate-atât sub un tărâm anost,
Prin văgăuni cu umbre reci împunse

De gândul blând, cel ce cândva a fost.
Zvârlind poveri în bezne nepătrunse,
Mai scriu sonete, ca să am un rost.

sonet de Adrian Munteanu (11 februarie 2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-asemeni

dedicată Elenei Ivan

Te-asemeni florii de lalea
Ce-ntruna mă îmbie
Miros, cu ani, o mie
Doar mie, vreau, a-mi da
Eşti dulce, eşti lumină
Pe geană mi te-aşezi
Vreau doar să mă urmezi
În anii ce-or să vină
Of, iartă-mi gura păcătoasă
Ce spune verzi şi-uscate
Vreau buze-mi asortate
Cu-a tale-n a mea casă
Pune-mi pecetea peste suflet
Ia-mi trupul ce te cheamă
Vino, nu-ţi fie teamă
Pe-al dragostei blând sunet
Ascult-a noastră melodie
Cu glas de inocentă

[...] Citeşte tot

poezie de Dinu Marius Decebal (17 septembrie 2015)
Adăugat de Dinu Marius Decebal
Comentează! | Votează! | Copiază!