Toate rezultatele despre fascinant, pagina 6
Cu cât aflu mai multe lucruri despre lume, cu atât devin mai secretos. E un mod de a mă proteja cumva. Asta nu înseamnă că nu devin deseori guraliv și un fascinant povestitor. Mulți oameni mi se confesează pentru că știu să le păstrez tainele în cuferele din adâncurile oceanului sufletului meu. Încerc să îi îndrum pe calea cea bună și le repet să fie atenți la cuvintele pe care le rostesc. Mai bine o clipă de tăcere decât o vorbă cu fiere!
Michelle Rosenberg în Secretomanul Șarmant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am avut marea șansă de a fi intervievată după plecarea unui regizor. Astfel am beneficiat de un "culoar liber". Nimeni în studioul nostru nu realizase până atunci emisiuni dedicate artelor plastice, pictorilor, sculptorilor, ori eu am trăit în acest mediu fascinant. Bunicul meu sculptorul consacrat Ion DimitriuBârlad, mă folosea frecvent drept model, iar bustul meu lucrat de sculptorul Medrea este și acum expus în muzeul său din București.
Margareta Pâslaru în Un Crăciun de neuitat dăruit copiilor!
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Să fii bun în afaceri este cel mai fascinant tip de artă. Să faci bani este o artă, să muncești este o artă, dar să faci afaceri bune este cea mai înalta artă.
citat din Andy Warhol
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lonely people can't jump
da e haios fascinant înfricoșător și naiv
am renunțat la asigurare
cu mărunțișul recuperat
mi-am luat o bicicletă
și cu ea era să-mi rup gîtul!
așa e și-n dragoste
nici pomeneală de prinț
pînă nu pupi broscoiul pe bot
totul e o generozitate dilie
și nimeni nu stă să-și numere
lacrimile care îi dorm sub pleoape
trebuie să fii apa rece și vie
care spală dimineața
visele pe ochi
să vezi cum o să te sară prăpastia
[...] Citește tot
poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul ou
l-am amânat pe la amiaza
de paște am promis că voi fi
mai bun mai cum
pătat
drobul e rece și-l servesc cu apă
minerală la temperatura camerei
frigorifice (?!) defectă din fabrică
primul ou l-am ciocnit in
voluntar
am trecut la a doua cafea
fără cofeină fără zahăr citesc
romanul polițist fascinant
de la prima pagină găsesc că personajul
principal folosește un ou primul ou
crima este înfăptuită după primul ou
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Momentul exact al trecerii de la viață la moarte trebuie să fie fascinant. Omul se află într-o stare de tranziție, suspendat între vremelnicie și eternitate, aproape mort dar încă viu, aproape de ceilalți și totuși atât de departe de lumea pe care este pe cale să o părăsească. Numai Dumnezeu poate ști cu adevărat ce se petrece în acel moment, căci El împarte în egală măsură atât existența cât și non-existența ființelor umane pe acest pământ.
Mihail Mataringa (16 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adela: Te înțeleg; cred... De altfel, îmi închipui cât de fascinant poate fi să călătorești printre stele, spre alte lumi, total necunoscute.
Nistor: Într-adevăr, e o provocare, la care sufletu-mi răspunde; aș vrea să se poată altfel, să existe o soluție simplă, la îndemână, dar n-o găsesc. Nu știu cum poate fi rezolvată problema asta... Am vrut să-ți spun, să afli de la mine mai înainte; mâine se va da publicității totul în legătură cu misiunea asta, iar mass-media va răspândi fulgerător știrea.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie siderală
Hei, lampagiu, în noaptea asta, nu!
Să nu aprinzi luminile pe stradă,
Să treacă gândurile-n cavalcadă,
Și du-te de îmbată-te și tu!
Ajunge felinarul lunii prinse
În pliscul unei buhe, sus, pe cer,
Când stele par din veșnicii prelinse
Pe fruntea vajnicului cavaler.
Miroase-a floare nemaiîntâlnită,
Iar tu, cu gesturi fără de cusur,
Știi să desfoi a coapselor ispită
Mai fascinant decât pot eu să-ndur.
E beat, dormind pe coate, lampagiul
Și buha a scăpat lămpașul jos,
Noi suntem siderali, cum sideralul
Știe să-mbrace dragostea-n frumos!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât de ispititor ar fi să ascult nisipurile cântătoare sau stâncile din care ies șoapte misterioase, atunci când vântul bate într-o anumită direcție; oricât de minunat ar suna vocea lui Dumnezeu în foșnetul frunzelor sau oricât de ademenitor ar fi să deslușesc voința divină în mișcarea ramurilor; oricât de grăitoare mi s-ar părea trosnetele lucrurilor aruncate în foc și oricât de fascinant aș socoti zborul păsărilor, nu pot să văd în aceste manifestări naturale surse de oracole, ci doar mărturisiri necuvântătoare ale lui Dumnezeu despre prezența Sa în frumusețea lumii.
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cei ce respiră
privește în crepuscul
soarele
fascinant precum o femeie
lunecând
între două iubiri
.
oh, prinde șoaptele
mereu
mai frumoase
decât
vorbele rostite clar
.
caută prin ninsoare
urmele pașilor aproape șterși
ce duc miraculos
în orice sens
.
fii păstrătorul luminii difuze
unde absolut toate posibilitățile
sunt certitudini
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!