Poezii despre chibrit, pagina 6
Aș
vrea să-mi pot aduna gândurile, transpir abundent și schimb tricou după tricou, mă simt ca anthony perkins în psycho dar în loc de cuțit am un borcan și le pândesc de parc-ar fi muște
s-au adunat multe dar e suficient un chibrit, oricum scena dușului o joc singur și dincolo de perdea nu e nimic și stau ca prostul cu borcanul în mână și mi se face foame
amintirile sunt un soi de sendvișuri cu șuncă sau multe altele, poți trăi din ele chiar și după moarte dar sper să nu fac o fixație din asta
tu erai exact la fel cum visasem și părea că nimic n-o să ne oprească dar eu umblu cu borcanul gol și transpir abundent într-un sequel de serie b la vertigo
când plăteam la supermarket nu-i zâmbeam vânzătoarei ca să economisesc pentru tine, mă enervau radarele deși gândeam încet, la limita oricărui pericol
îmi închipuiam c-o să vină momentul când n-o să mai avem ce să ne spunem dar mizam pe faptul că putem să ne băgăm în pat unul lângă altul și să împărțim căldura aceea
să mocnim împreună topind lumea și timpul nepăsători ca focul care arde fără să întrebe dacă e casă, carte sau trupul cuiva, să transformăm lumea într-un nou anotimp
ca atunci când prin noiembrie a luat foc o sondă și-a ars vreo trei săptămâni și lumea era uimită că pe dealuri pomii înfloriseră a doua oară
poezie de Leonard Ancuța (17 septembrie 2010)
Adăugat de Leonard Ancuța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec târziu pentru George Stanca
un ordin crunt și nemilos să fie la urgență internați numai poeți
au pregătit seringi, au adus spirt și vitamine, un preot și prescură
în tot spitalul se zugrăvea și se scoteau de prin pereți
foști doctori, clești și pansamente, pe Dumnezeu legat la gură
era un dute-vino, dădeau cu var, puneau cearceafuri, era o nebunie
vorbeau in șoaptă spălau pe jos cu moartea cu timpul și cu viața
până atunci nu mai văzuse nimeni un înger ce purta la gât o cheie
și se-ntrebau mărunt din buze ce va deschide și cui va măsura cu ața
au fost strigați pe rând, în ordinea distanței de prin cărți
poeții erau beți de frunză și femeie, infricoșați și singuri
de nicăieri se auzeau cum suspinand se ridicau din morți
cerand luminii un chibrit, un strop de apă și-înfometate linguri
tabelul ca o listă pentru deportați
mai mult cu unul peste poate
se-nghesuiau poeții printre frați
cu poezia scrijelita-n coate
[...] Citește tot
poezie de Florian Stoian-Silișteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existăm, atât
o cută se zbate, sălbatecă
sapă cu lumină
brazde de timp în jăratec de trup
se aprind și-n flăcări mă dor
bețe de chibrit prinse-n iriși
ard clipe
te gândesc prin dor
există scântei și-n frunzele mele
toamna arde-n pământ spre primăvară
uitarea mă păcălește-n suspine târzii
copacul există și își plânge fericirea
uitată în amintirea unei priviri
de colț
umbra ta parcă doarme
brațul rezemat arcuit în alb, dezgolit
suspină și lacrimi se preling
într-o firindă de vis când tu citești plutind
atâtea litere nescrise
din pădurea vieții, prin tine un necuprins
sunt trist
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisire
Eu m-am ivit din calda coastă-a verii
De unde vin, în salt, stelarii lei,
Rostogolindu-mă în pragul serii,
Stârnind firesc, în calea mea scântei...
Privirea-mi a primit și nor și soare;
Și oameni buni dar și rapaci rechini;
Așa cum intră des în ochii voștri
Suave flori și ascuțiș de spini.
Curând, atâtea lucruri ce se-nvață
Desigur, de la alții-am învățat.
Dar celor ce se simt acut în viață
Doar singură un înțeles le-am dat...
Eu despre toate pus-am întrebare!
O mie de răspunsuri nu-mi răspund...
Și am pornit atunci - la vânătoare
Dar știu că - cert - răspunsul, nu-i nicicând.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirint...
Îmi place creierul... pane
Cu fosforu-i, ce aprinde un chibrit.
E diferența de la geniu, la smintit;
Căci dacă el nu e... nu e nimic.
Îl venerăm cu toții... "alimentul",
Ce ne menține, treaz și productiv,
Ce ne separă bunul, de nociv;
Și-n reușite este... instrumentul!
E gelatină pură, de-energie,
Ce-și schimbă fire în metamorfoză...
Cu ea, creezi mii de poeme, proză;
Îți-asigură, de-ți meriți... efigie!
Tot lui, i se mai spune minte,
Căci adevăr separă, de minciună...
Îți spune, de alegerea e bună,
Și lucruri ce le faci; de sunt păcat, sau... sfinte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comedia mea
O, comedia mea nemuritoare,
exilul meu pe creierul în floare,
cum mă uitați, prieteni fără patimi
și fără pete, dincolo de gratii
și dincolo de grațiile sublime
ale Sibyllei din scriptura sibyllină,
eu m-am născut bogat, ca regii antici,
cu anii am pierdut din mantii,
azi port hlamida sărăciei strălucinde,
exilul meu, regatul din cuvinte.
*******************************
... Poetul este Ali Baba
ce-și regăsește trista lui comoară,
pe care hoții nu o pot fura,
poetul este Ali Baba.
Iar soarele e ironia voastră,
poetul e pustia vastă,
un prizonier al infinitului închis,
un vis în vis..
*******************************
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Introspecție
Mă uit la mine; mă iubesc
Așa cum sunt, că știu că-s unic
Și de n-o fac e grav, greșesc...
Riscând ura la toți, teluric.
Mă iau bucată cu bucată
Mă răsucind; simț analitic
Ce încă-l am din mamă, tată,
Cu educația-mi de critic.
N-am cum să fiu nemulțumit,
Că n-aș ști altul cum să fiu!
Din alții-aș fi heteroclit...
Și acum, oricum e prea târziu.
Și nici nu știu care-s criterii
Recunoscute universal,
Chiar știind c-am multele materii
Ce-am destinate... material.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să tac
Aș vrea să tac
Aș vrea să tac,
Dar nu se poate.
C- am tot tăcut.
Și suntem toti tăcuti,
Si- njunghiați toți pe la spate.
Si nu- ntrebați
Nici cine sunt,
Nici ce- am facut,
Caci știu:
Se merita sa mor cu ei de gat.
Dar vă întreb acum, pe toți:
De ce- am tăcut?
De ce ne-am bucurat la hoți?
De ce nu am făcut nimic atunci?
De ce- am abandonat in țară bieții prunci?
De ce bătrânii noștri- au trebuit sa- i crească,
[...] Citește tot
poezie de Simona Moise (ianuarie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă moartea nu-i sfârșitul
Dacă moartea nu-i sfârșitul, aș vrea să știu ce este.
Noi pentru eternitate nu existăm,
exceptând clipa de acum.
În pelerina mea de detectiv, m-am cățărat pe coama acoperișului,
apoi, am făcut un pas în spate
și-am aprins un chibrit, să-mi luminez viața;
în timp ce ardea, s-a pierdut în întuneric,
neluminând nimic, doar pe ea însuși.
Mi-am văzut viața căzând și m-am gândit:
Well, pupă-n fund toată știința mea-într-ale fizicii!
Timpul s-a consumat sau nu există,
Dar știu un lucru:
Viața trece prin noi cum trece lama
bambusului în creștere prin prizonierul prăbușit în poiană
ne intră prin sânge, prin capul care țipă de durere.
Viața este ceea ce li s-a întâmplat deja celor morți.
Nu existăm pentru totdeauna,
ci doar acum.
Viața trece prin noi precum raza
[...] Citește tot
poezie de Robin Hitchcock, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Șobolanii nepricepuți, care vor bani foarte mulți, fabulă de Cornelia Păun Heinzel
Șobolanii nepricepuți, care vor bani foarte mulți, fabulă de Cornelia Păun Heinzel
Trăia odată, într-o baltă
O vidră tânără, foarte bogată.
Ea casa se gândi s-o aranjeze
Aspectul să îl renoveze.
Chemă atunci un șobolan
Recomandat de un sătean
Acoperișul să îl schimbe
Să-i pună astfel alte țigle.
Mulți bani acesta i-a cerut
Dar, de mântuială totul a făcut.
După ce șobolanul a plecat,
Hornul casei imediat s-a dărâmat.
Vidra alt șobolan a căutat
Specialist în reparat.
Hornul strâmb el a montat
Dar bani mulți a încasat.
Zidurile casei negre le-a lăsat
Că pe ele catran el a vărsat.
Atunci vidra necăjită,
[...] Citește tot
fabulă de Cornelia Păun Heinzel din revista The Alternative Canada (1 martie 2015)
Adăugat de CORNELIA PAUN
Comentează! | Votează! | Copiază!