Poezii despre calvar, pagina 6
Veniți, popoare!
Veniți, popoare, veniți!
Așa vorbește Dumnezeu:
V-am dat ce-aveam mai bun în cerul Meu,
ce-aveam mai bun,
ce-aveam mai scump,
ce-aveam mai drag.
Voi erați ca niște oi a' nimănui.
Fiecare își vedea de drumul lui.
El povara tuturor a purtat.
Nu puteam să vă mai iert, nu puteam.
Altă cale pentru voi nu aveam.
L-am jertfit pe Fiul Meu, l-am jertfit.
Voi nu puteți să știți cu ce durere
l-am părăsit pe drumul spre Calvar.
Veniți, popoare, veniți!
Așa vorbește Domnul Dumnezeu:
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frați de cruce
Mititel și negru tot,
Cu antene lungi de-un cot,
Făcând pană din picioare
Și cobză din aripioare,
Pe-nserat pleacă hai-hui,
Cu pustiul dorului,
Prin iarba din porumbiște
Și prin rugii din miriște
Și... cât e noaptea de vară,
Își cântă soarta amară...
Cri-cri-cri, sunt mititel,
Cu urâtul singurel
Și mă doare inima,
Că nu-i lumea cum aș vrea.
Cri-cri-cri, toți mă alungă,
Nu e nimeni să mă plângă,
Sufletul mi-e plin de jale,
Să-mi schimb soarta nu-i cu cale.
Stau în loc și te ascult
Și mă mir atât de mult,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne-mbracă România
Apără Isuse Clujul
Ardealul și România
Și ne taie împrejurul
Să-ți luăm Isuse jugul
Tu să ne fii bucuria
Viața sfântă veșnicia
Ia pe palme România
Când amar virusu taie
Dă-ne Tu neprihănirea
Și ne dăruie iubirea
Peste noi ca o văpaie
Să fim cu Tine-n odaie
Ne dezleagă de păcat
De minciuni fărădelege
Dă-ne Doamne un duh curat
Viața cum ne-ai învățat
S-o trăim ca să ne lege
Iubirea se înțelege
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața, iarnă
Bună dimineața, iarnă,
Ai sosit în viața mea...
Mi-este tot mai frig în suflet,
Cum nu am visat cândva.
Părul mi-ai împodobit cu albul
Anii mei i-ai drămuit,
Ai purtat cu tine visul...
Ce-l aveam, spre infinit.
Mi-ai dat frig, mi-ai dat tristețe,
Mi-ai dat lacrimi pe obraji.
Mi-ai luat în grabă totul
Și puținul ce-l aveam.
Ninge azi la mine-n suflet
Visul meu e tot pustiu,
Tot ce am pierdut în viața...
Ingropat-am, nici nu știu...
[...] Citește tot
poezie de Maria Nedelcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tipar cu grătar
Păreau atât de obosiți,
În fundul curții tolăniți,
Că-n fumul acru, de grătar,
Ea îi vedea ca pe-un calvar
Pe nesimțiți.
Veniseră la ziua ei
Cu "La mulți ani!" și pupicei
Din ăia aruncați în vânt
Și-apoi, la masă, cu avânt!
Ce derbedei!
Și au mâncat, și au băut,
Au vrut grătar și l-au cerut
Căci, de! ei sunt de la oraș,
În weekend, zile de relaș.
S-a abținut.
Abia târziu, pe înserat,
Când sticlele s-au terminat,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidire
Zidită-n liniștea credinței,
Trup întru trupul lui Hristos,
Sunt parte din calvar și prețul
Durerii mele-i de prisos.
Sunt crucea peste care pașii
Atât de aspru judecați,
Mai calcă peste trup de lacrimi...
Să mă opriți, nu încercați!
Îmi plec genunchiul... Rugi străine
Mă cheamă. Inima mi-e grea,
Iertarea nu mi se cuvine!
Porunca, Tatăl îmi va da.
Din lanțuri voi slăbi prin moarte
Și gândul către Dumnezeu
Va trece sufletul prin moarte...
Născut prin lege fariseu,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, pământenii...
Noi, pământenii...
Din praf de stele ne-am născut,
plămădeală divină, cu suflu viu nevăzut,
în gemete și repezi transformări...
iubirea, scânteia vieții pe planeta Pământ
să o slăvim, să o salvăm,
nu în picioarele prostiei s-o călcăm.
Din praf de stele ne-am născut,
viața în universul viu să o perpetuam,
miracolul iubirii nicicând să nu-l uităm,
căci altfel viața în calvar o transformăm...
și raiul ei va fi definitiv pierdut.
Din praf de stele ne-am născut,
într-un rai verde cu ochi plini de lumină și culoare,
mai frumos ca orice moft modern din lumea mare;
ce altă iubire să ne mai dea Dumnezeu?
puterea conștiinței noastre
când il va înțelege oare?
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
La calvar
Alo, ce faci, unde ești?
Așteaptă-mă, așteaptă-mă, ajung acum,
Nu mai veni că nu mai facem ore,
Super
Ne vedem la locul nostru,
Ok, dă-mi beep când ajungi,
Te kiss,
Te kiss și eu.
O, mamă, am rămas la mate,
La geografie nu am decât 7,
Româna este mult prea grea,
Dar anatomia e preferata mea.
Îmi place mult la școală doar în pauze
Când fac tot ce vreau eu
Ies la o bârfă cu gașca din liceu.
Îmi place mult la școală și în ore
Dar numai când chiulesc
Când am scutire pe loc mă îmbolnăvesc.
La fizică nu trebuie lucrat
Mi-a zis un profesor care m-a meditat,
[...] Citește tot
poezie de Emma Moroșan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar tu, da Coza...
Când nu-ți mai simți nici umbra, strigi la lună,
Să îți auzi ecoul printre chriști
Și te izbești cu ochii de furtună
Să simți că mai respiri și că exiști.
Calci pe obuze, să-ți faci rană vie
Să curgă sânge, sevă pentru vers
Și te ascunzi, umil, în poezie
Că alte locuri nu-s în univers.
Și cauți un rotund printre ruine,
Dar niciun diametru nu-i întreg.
Numai frânturi de arii clandestine
Spre care doar durerile converg.
Destine se împiedică de moarte
Pe drum de foc cu diavoli la hotar
Și îngeri negri fără pașapoarte
Împrăștie cenușă și calvar.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelesuri
Când umbrele-noptării în Ghețimani s-au strâns,
La ceasul când tenebre văzduhu-ncet îl frâng,
Luptând în agonie, Isuse-acolo-ai plâns
Ca, azi, fără nădejde, cu-amar să nu mai plâng.
Când la Caiafa-n curte, haini Te-au iscodit,
Că-n mințile obtuze nu Te-au recunoscut,
Răstălmăcindu-Ți spusa, mârșav Te-au osândit,
Nedreapta-Ți pedepsire mi-e-al împăcării scut.
Pe via Dolorosa, de-arșița zilei stins,
Cu crucea grea în spate, când drumul îl urcai,
Ispita renunțării la jertfă ai învins,
Ai mers până la capăt, m-ai vrut cu Tine-n rai.
Când la Calvar, pe cruce, între tâlhari mureai,
Între pământ și ceruri ai atârnat smerit,
În dragostea Ta mare tot prețul Îl plăteai,
Știai ce iad e iadul, m-ai vrut de el ferit.
[...] Citește tot
poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Înțelesuri (20 februarie 2019)
Adăugat de Olivia Pocol
Comentează! | Votează! | Copiază!