Poezii despre ajuta, pagina 6
Pasiunile...
Ne definesc mai mult decât dietele.
Ne fac să înaintăm chiar și atunci când suntem singuri.
Ne determină să fim recunoscători chiar și când am pierdut totul.
Ne dau ocazia să nu muncim niciodată, dar să facem lucruri care contează.
Ne provoacă să ne cunoaștem mai bine.
Ne ajută să îi ajutăm pe alții.
Ne țin de foame.
Ne fac să nu dormim.
Ne obligă să ne iubim mai mult...
poezie de Valentin Bărbulescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea din noi
Fiecare-și duce-n spate
Crucea, după cum i-e dat,
Unii-o duc cu demnitate
Făr' să cadă în păcat.
Chiar de-i crucea noduroasă
Iar esența-i cea mai tare,
Luciu-i dau și-o fac frumoasă
Tot frecând-o de spinare.
Ei și crucea sunt un tot,
Un întreg, s-au contopit,
Când să cadă, zic "mai pot!"
Fiindcă-n cruce s-au proptit!
Greutatea să-i doboare?
Nu! Devin mai întelepți,
C-au privit mereu spre soare
Și-s puternici azi și-s drepți.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (8 aprilie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, Doamne
Când patima ne ispitește,
Dar și necazul ne lovește,
Mai bine, Doamne, ferește!
Când speranța e pierdută,
Dar și viața-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!
Când cele rele avansează
Și traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!
Când avem griji și nevoi,
Aici și-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!
rugăciune de David Boia (19 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet cu nașterea la purtăor
Deschid cartea precum soarele cerul
Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia
-i ermetică chiar de la primul vers Che
ia sol nu mă ajută decât la final Mult
mai tăcut și mai muzical Mută vioară
blestemată Pare domnilor viața mea toa
tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge
poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito
Dragostea iar mi-ai zdrobito
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bulevardele KGB
să scriu, să... despre viitor!
nu pentru că ar exista
dar despre viitor a scris și nichita
el spunea
despre ceva cu stele-atele
pentru planetele rupte-n sisteme
solare de răhățel (?!) el
glumea la o sticlă
de vodcă stelară despre rusia. o
riginea sa de român de
la ploiești din siberia
îl ajuta ca pe orb
să treacă bulevardele kgb
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chefliile muze
O muză este cunoscut,
Că te ajută cu măsură
Dar de-i oferi o băutură,
Ești scriitorul de temut
De-aceea, grijă n-au avut,
Aceia ce literatură
Făcut-au fără tevatură,
Având și sponsori la băut.
N-a fost și nu-i "încetineală",
Carențe nu sunt în cultură
Precum se vede, nu-i scorneală:
Se face azi literatură
Cu pârâiașe de cerneală
Și fluvii mari de băutură.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magia începutului de an
Au trecut repede și sărbătorile acestui an,
Au zburat, dar suntem recunoscători,
Pentru bogăția de amintiri frumoase...
Cu ele am rămas după aceste zile,
Am fost alături de cei dragi,
În jurul meselor cu bucate gustoase...
Într-o caldă și fericită atmosferă,
Încă îmi răsună în minte
Dorințele de la cumpăna dintre ani:
"Doamne, să fim sănătoși!"
"Să fie pace", "Să o ducem mai bine".
"Doamne ajută!"
poezie de Mircea Ursei din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu plânge,copilă
Nu plânge, copilă!
Lacrima-i amară.
Căzută din pupilă
obrazul tău îl ară.
Brazdă adâncă lasă
pe rumenul obraz.
Deloc nu ești frumoasă
când plângi la un necaz.
Când teama te-înfioară
și-n suflet îți pătrunde,
Roagă-te din inimioară
și Dumnezeu te-aude.
Chiar dacă tu nu-l vezi,
El totuși te ajută.
Continuă să crezi
și lacrima-i pierdută.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
A scrie
e ca și cum ai dona sânge.
Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.
Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinței tale.
Credința într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.
Sau, poate,
[...] Citește tot
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ei îi e bine...
Aș îndruga în valoarea poeticului
nonsensul iubirii,
cuvinte rupte, cu punctuații de suflet
și dimineți cu întrebări în cafele amare,
cu gust de singurătate
după noaptea stânsă între doar două brațe,
care era valoarea dorului,
ajută semantica cuvântului?
să urlu,
în cuvinte să mor când răsăritul mi-e rană
de tine,
cum să învăț să scriu
îmi e bine?!
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!