Serioase/triste despre placerea mea, pagina 6
A fost ceva nou pentru mine. Nu cunoșteam vicleșugurile seducției și veșnic îmi alesesem la întâmplare iubitele de o noapte, mai curând luându-mă după preț decât după farmecele lor, și făcusem dragoste fără dragoste, pe jumătate îmbrăcați, de cele mai multe ori, și întotdeauna pe întuneric, pentru a ne închipui că suntem mai buni. În noaptea aceea am descoperit plăcerea de necrezut de a contempla trupul unei femei adormite fără îmboldirea dorinței sau opreliștile pudorii.
Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puccini urmează ideile moderne, ceea ce este de înțeles, dar, în același timp rămâne credincios melodiei care nu este nici veche nici modernă. Oricum, se pare că în lucrarea lui ("Le Villi") predomină elementele simfonice. Nu este nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.
Giuseppe Verdi în scrisoare către Giulio Ricordi (10 iunie 1884)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monahii lui Zalmoxis trecură spre zidul brădetului, intrară ca pe subt coloane și pătrunseră în poiană, unde ardea focul de vreascuri și cetină, pârâind și aruncând scântei. Ucenicii cei tineri, fără bărbi și cu părul tușinat pe frunte și pe după urechi, se ridicară cu grabă de pe trunchiurile lor și se închinară cu mâinile la piept făcând semnul tagmei. Erau bucuroși ca și veverițele; încercau să-și ascundă plăcerea de a vedea pământeni în domnia fiarelor și a singurătății...
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plăcerea cea mai mare a băiețelului era să-l prefacă pe Dingo într-un "cal" tare focos. Iar Jack avea toate motivele să fie încântat de "calul" său, care era, bineînțeles, mai bun decât un patruped de carton, fie el chiar cu rotițe la picioare. Jack îl galopa pe deșelate pe Dingo, iar acesta era bucuros să se lase călărit; la drept vorbind, Jack nu era mai greu pentru câine decât a fi fost o jumătate de jocheu pentru un cal de curse. Dar și provizia de zahăr din cămară scădea pe fiecare zi!
Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 52
Eu sunt ca cel bogat, cu cheia sfântă
Ce-l duce la comoara ferecată,
Dar care ceas de ceas nu se frământă,
Căci ar toci plăcerea minunată.
Și-s sărbători solemne, îndepărtate,
Ce greu sosesc în fiecare an,
Rare ca niște pietre nestemate
Ori ca un pandantiv de căpitan.
La fel și tu, ești cufăr cu odoare
Sau un dulap imens cu haine-o mie
Și dintr-o clipă faci o sărbătoare,
Când te arăți în lume cu mândrie.
Ești binecuvântat și-i dai prestanță
Cui te-a avut, cui nu, îi dai speranță.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Continentul deltei
Îmi place grozav delta.
Și așteptând inspirația
Care să transforme plăcerea
În emoție artistică,
Stau întins pe iarbă,
Sub bătrânul stejar noduros
Din pădurea Caraorman.
A fost o zi de peripeții.
Cu vaporul pe brațul Sulina.
Cu barca pe micile canale.
Rațe, lișițe, ochite c-o pușcă
Imaginară
Și ele prefăcându-se că pică moarte,
Scufundându-se și ieșind
C-un pește-n gură. (...)
poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros
În strânsa ta îmbrățișare
Și în superba dăruire
În ochii tăi plini de mirare
Și în a brațelor strivire...
În geamătul de fericire
Și în extazul ce urmează
În stropul dulce de iubire
Eros e zeul ce veghează....
Căușul palmelor cuprinde
Zvâcnirea sânului zglobiu
În aerul ce se încinge,
În trupul tău, eu am sa viu.
Eu, mijlocul am să-ți cuprind
Și în a brațelor vigoare
Plăcerea ta o să o simt
Și blânda ta înfiorare...
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Sitaru din Efemeride
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respingerea obiecțiilor și explicarea contradicțiilor descoperite în definițiile comicului vor deveni posibile doar dacă admitem că plăcerea comică provine din diferența constatată prin comparație, dintre două consumuri psihice. Plăcerea comică și râsul, exteriorizarea ei, pot apărea doar când această diferență nu este utilizabilă în alt scop, devenind deci aptă pentru a fi descărcată. Dacă, de îndată ce constatăm diferența, îi dăm o altă utilizare, atunci nu obținem acel efect durabil de plăcere, ci cel mult un sentiment fugitiv de plăcere, lipsit de caracter comic.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența care produce plăcere se poate obține și dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfășoară în propriul eu. Aceasta dovedește că între sentimentul de superioritate și plăcerea comică nu există o legătură esențială. O comparație este însă necesară pentru nașterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate și care privesc aceeași performanță; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum se face că nimeni nu resimte continuu plăcerea? Nu cumva intervine oboseala? Căci nicio facultate umană nu este capabilă de o activitate neîntreruptă. Prin urmare, nici plăcerea nu poate fi continuă, din moment ce ea însoțește activitatea. Din același motiv, și unele lucruri ce ne încântă prin noutatea lor, mai târziu nu ne mai trezesc același interes, căci la început ele ne stimulează și ne antrenează gândirea într-o activitate intensă (la fel cum se întâmplă, în cazul vederii, când îți fixezi privirea pe ceva), dar mai târziu activitatea își pierde din intensitate și, odată cu ea, scade și plăcerea.
citat celebru din Euripide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!