Toate rezultatele despre semne, pagina 59
Când totul trebuie să strălucească
Ai mâncat din sufletul bun cât ai vrut,
l-ai lăsat sărac la margine de prăpastie
fără să-i auzi ecoul lăuntric.
Simți drumul care nu iubește căderea
și te întorci odată cu păsările prin întuneric
până la lumina magică a nașterii adevărate.
Când totul trebuie să strălucească
în timp ce piedicile încep să dispară,
se înalță cuvântul cu evantaie de dragoste.
Prea dureros înflorește flacăra iubirii,
înainte de a cunoaște sabia plutind prin aer
își îngroapă suspinul sub flori visătoare.
În fața deschiselor porți ale cerului
ascultă o rugă din sufletul săracilor trist
și rotund pune semne la tâmple.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
De n-am avea cuvântul,
N-ar mai fi scris, doar semne
De părți de trup sau sunet
Imperceptibil, tunet;
Limbaju-ar fi de lemne...
N-ar mai fi jurământul!
Cuvântul de n-ar fi,
N-ar fi nici oratorii,
N-ar exista minciună...
Lumea ar fi mai bună.
Doar mimi ar fi actorii...
Cântatul un "cri-cri"!
De n-am spune cuvinte,
N-ar fi cuvântători;
Spunând... fără să facă...
Iubire-ar fi săracă
În număr d-iubitori...
Nici cărți, nu ar fi... sfinte!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Așteptând dezghețul
să redăm zilei
mici bucăți de infinit
din plexul solar
e greu să scoți ceva
când te bați în orgolii
o mantie difuză de emoție
te învelești cu ea
în așteptarea unei a doua nașteri
tot scuturăm cuvintele
le îmbinăm într-o formă
să ne gâdile sentimentele
ne dăm cu părerea
cât de simplist e jocul ăsta
când ieși afară
te biciuiește pe obraz
un ger afectiv
de planetă abandonată
să îți găsești curajul
când deasupra trece
un stol de corbi
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maidanezii
Mă trezesc în miez de noapte
Într-un vacarm de lătrături
Câinii vagabonzi în haite
Sunt veniți de prin grădini.
Disputele sunt aprinse
Cu încăierări și mușcături
Care nu pot fi stinse
Toți, cu aceleași apucături.
Edili? Pe unde sunteți
De nu veniți la festin?
Ori vilele sunt departe
Și dormiți somnul din plin?
Stați departe mai retrași
Fără zgomot, nici țânțari,
Ce vă pasă de oraș
Și de ai câini hoinari!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmează-ți focul
Focul te urmează,
Cu scântei ce îți lasă semne,
Pașii tăi au urme de cenușă,
Mintea ta plutește în fum.
Vrei să arzi totul în tine,
Să scoți ce e mai bun,
Sau vrei să dai căldură?
Luminile nu au sens,
Când stelele au același nume.
Tunetul poate fi cuvântul tău
Atunci când vrei să trăiești.
Motivele vin, motivele mor, motivele dor,
Motivele... au lumea lor scuzabilă.
Tu ai doar un gând
Cu care poți îngheța viitorul
Sau poți aprinde,
Tot ce a fost.
Ascunde, simte, trăiește, învață,
Semnele te văd mai întâi pe tine.
Fiecare joc pierdut e un motiv
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Germinarea realității
Ochii germinează realitatea,
Sânii imaginației, subtilitatea.
Scriptic secundele se topesc
Într-un scutec frumos, îngeresc.
Natura se umflă-n altețe,
Cerneala din vis face fețe
La potrivirea figurilor amare
Semne cu tripticuri goale.
Luna cioplește eliptică nouă,
Cerul deschide supapa și plouă
Cu noi speranțe și fericire,
Rugul de otravă crește subțire.
Aripi de cuvinte se călesc în zbor,
S-au dărâmat uzine, muncitorii mor
În taxiul vântului năprasnic,
Umbre de îngeri se întorc la praznic.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mormântul lui Melville
Adeseori sub valuri, departe de-aceste orizonturi,
El citea testamentul și mesajele-aruncate de zarurile
Celor înecați, de oasele lor lovind sub geana spumii
Coastele de mărgean ale mărilor nevăzute lumii.
Iar epavele se perindau fără bătăi de gong, de clopot;
Caliciul generos al cuprinsurilor morții returna un capitol
Răvășit, hieroglife-învinețite, rana unor semne de rău augur
Pe coridoarele scoicilor, de unde nu răzbate niciun zgomot.
Atunci pe circuitul unei perpetue spirale vaste,
Cu funii vrăjite și răutăți uitate, ochii înghețați acolo
Au devenit altare-n apele cu translucidă piele....
Pe când perpetue, tăcute răspunsuri se furișau sub stele.
Compas, alidadă și sextant nu mai așteptă ora mareei la sizigii...
Deasupra,-n prăpăstii de-azur, și jos, în cercul zării,
Nici un cântec trist nu trebuie să-l tulbure pe marinar.
Umbra-aceea fabuloasă va fi mereu numai a mării.
poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbul de ieri
Când vezi stele pe cer cu coadă sau halou
Nu-i bine, ai mai pierdut din ce-a fost nou
Și când resimți genunchi că ai, nu se îndoaie
Ai devenit prevestitor de timp frumos, de ploaie.
Din sprinteneală, mișcări iuți, ești sacadat
Iar păr încet-încet mai pierzi, decolorat.
Când pielea-i tot mai multă, se-ncrețește
Și ochi mai pal, pâclit, nu strălucește.
Când ști s-asculți cu calm și vocea-i caldă
Și-ai timp de copii mari, ce alți copii îi scaldă,
Ești un cadran cu sferturi duse, arcul stors
Ce nu se-ntoarce; remontoru-i rupt sau scos...
Nici electronica n-ajută, nu e resetare,
E trecerea molcom-a zilei înspre înserare;
Când vis ia loc la neputințele de-o viață
Și-i tot permis... În fine-ai liniștea ce te răsfață!
Așa-mi văd eu, proorocul neștiut, bune și rele
Și toate-s semne ce cunosc... Dar nu sunt ale mele!?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prăpastie
Dumnezeu e surd
Și când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Așa se procedează
Cu toți surzii.
Dar mie nu-mi înțelege scrisul
Și când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În fața unei conjuncții,
Mă gândesc că mult mai ușor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta și fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nțelege
Și-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă și opresc trecătorii,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exces de sentimente
Prea multe sentimente
Într-o singură inimă
Prea multe gânduri inocente
Adunate în palmă
Prea multe dureri prea multe vise
Unde au loc și rezistă timpului
De atâta vreme închise
Ascunse de razele soarelui
Prea multe semne de întrebare
Ca într-un joc divin
[...] Citește tot
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!