doamne frumoase

Roma nu-i doar o cetate

O, Doamne atotputernic,
Cât eşti de bun şi milostiv!
Timpul ai oprit în ornic,
Eu să-l privesc admirativ.

Roma nu-i doar o cetate
E casa ta de pe Pământ,
Intrai azi cu pietate,
Făcui cu Cerul legământ.

M-ai primit în Colosseum
Tapetat cu-nţelepciune,
Simt că intru în delirium
Îţi cer Doamne iertăciune.

Rădăcini sunt pe Columna
Adusă-n piaţă de Traian,
Demnitatea e cununa
Dacilor din gàolian.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiască Regele

Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai milă

Părinte, care ne-ai creat,
Am tot greşit, tu ne-ai iertat;
Te înţeleg şi-ţi dau dreptate:
Ţi-a fost prea mult, nu se mai poate!

Nevrednici, vanitoşi, naivi,
La greul altora, pasivi,
Călcându-Ţi legile-n picioare,
Pentru câştiguri trecătoare!

Poate că am semănat vânt
Şi nu ne-am ţinut de cuvânt,
Părinţii, nu ni i-am cinstit,
Am înşelat şi am minţit!

Mânia Ta o merităm,
Parcă nu vrem să ne-ndreptăm,
Dar totuşi, mai sunt şi minuni:
Există-atâţia oameni buni!

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un epilog

Am văzut crescând flori în locuri sterpe, mohorâte
Şi lucruri frumoase făcute de oameni cu feţe aspre şi urâte,
Şi cupa câştigată de mârţoaga în care nimeni nu credea,
Aşa că, acolo sus, am şansa mea.

poezie clasică de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare despre tăcerile lumii şi tăcerea din inima ta

Iubite, tăcerile de la marginea lumii acesteia
au făcut coadă la uşa albastră din inima mea
şi noaptea durerilor toate s-a adăpostit la mine-n perdea.
(Mai ştii când mi-ai spus că visul nostru n-o să se spulbere
niciodată şi că numai cu mine ai trăit veşnicia?)
S-a făcut tăcere în gropile nevăzute ale singurătăţii
Şi m-am întrebat ca şi Blaga odinioară într-o Scrisoare de-a sa - "Doamne,
Doamne de cine m-am lepădat?"
Mi s-au strivit încheieturile zborului şi am plecat

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşe-n pârg

lanţul ruginit s-a rupt,
ca un făcut, taman la el
şi ciuturile au căzut
în adâncul fântânii.

era vremea pârgului
în cireş şi în el...
aplecat văzu în adânc
cum din rotunda şi clara oglindă
îl privea mirat un copil.

cu cangea la capătul de funie
mult s-a căznit până le-a scos
şi, doamne, pe el, câtă bucurie...

astăzi când scrie priveşte-n
a vieţii fântână, nu vede copilul
şi-l strigă pe nume: Ioooaaaneeee...
din adâncul mâlit
aude doar tristul ecou...

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, fă-mă şi pe mine prost

Adesea uitându-mă oglindă
Vreau să cred că sunt un prost
Cu o privire atât de blândă
De ce îmi caut în viată un rost?
De ce am tras atâta la galeră
Doar ca să învăţ ce-i aia un periost.
Ca să faci acum carieră,
Este suficient ca să fi... prost.
La naştere vegheat de ursitoare
Am tras un destin de intelectual anost
Dar acum mă rog în gura mare
- "Te rog Doamne.... fă-mă prost"
În această mare absurditate
Când lumea învaţă contra-cost
De ce nu există o facultate
În care să înveţi cum să fi prost.
Probabil... e o calitate înăscută
Şi un binecuvântat privilegiu
De aceea nici nu se discută
Iar să gândeşti, e un sacrilegiu.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-mi vreme

Anii vin şi trec prea iute
Mulţi, puţini, cum ne e dat,
N-au urechi ca să asculte
Ruga noastră, au zburat.

Stau atunci şi mă gândesc
Ce-mi rămâne-n urmă mie?
Am ştiut cum să trăiesc
Punând suflu chezăşie?

Pierzând zilele de-a rândul
Cu îndemnuri trecătoare,
Încropind din aburi, visul
Ce pierea la simpla boare.

Socotind cum clipa pleacă
Şi doar grija îmi rămâne,
Văzând luntrea că se-neacă
Am vâslit spre-nchinăciune.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spun unii că există un Creator şi zic
Că pentru a distruge, fiinţe a creat.
Fiindcă sunt urâte? Dar cine-i vinovat?
Sau pentru că-s frumoase? Nu mai pricep nimic.

catren de Omar Khayyam
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugămintea din vis

Doamne,
Smulge-mi vălul de pe ochi!
Vreau să văd departe.
Nu mai vreau să cad în gropi.
Vreau să citesc carte.

La nepoţi să citesc basme,
Seara la culcare.
Vreau să nu mai văd fantasme
Când merg pe cărare.

În ochi, Doamne, dă-mi lumină.
Lasă-mă să te privesc!
Până viaţa-mi se termină,
Neobosit te slujesc.

Minuni de-cestea ai făcut.
Îndură-te şi de mine!
Voi crede c-am renăscut
Şi că pot urca la tine.

[...] Citeşte tot

rugăciune de Dumitru Delcă (29 aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!