Poezii despre nevoie, pagina 57
Iubesc cuvintele
Iubesc cuvintele...
Cuvintele frumoase
Ce se îmbracă-n haine de mătase
În fiecare zi, nu doar în sărbătoare,
Cuvinte moi și blânde-n ascultare.
Cele ce curg în clipocit de ape
La care vin și cerbii să se-adape,
Acelea care, nici nu-ți vine-a crede,
Miros a crud, numai a iarbă verde...
Iubesc cuvintele care mai au un sens,
Căci singure se duc în univers...
Nu au nevoie de mici floricele,
Să le-nțelegi, să te strecori prin ele...
Iubesc cuvintele ce au un început
Și-un drum al lor către necunoscut,
Un drum ce nu sfârșește niciodată
Căci e sublim și dăltuit în piatră.
Iubesc cuvintele...
Nu știu dacă și ele
Pun prea mult preț pe gândurile mele,
[...] Citește tot
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre început
- poezii despre vestimentație
- poezii despre verde
- poezii despre sărbători
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Trăiască România
Dacă ne-nfruntă munții, cu munții ne vom bate
Pentru lumina țării și pentru libertate
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus
Decât slujirea țării nimic nu-i mai presus
Jurăm credință luptei, oricât ar fi de grea
Jurăm că pentru țară și viața ne-o vom da
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască România
Trăiască-n fericire și-n liniște poporul
Trăiască România, trăiască tricolorul.
Dar țara nu se face cu lași, cu apatrizi
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curățăm tot răul din viața României
Că noi suntem partidul și țara omeniei
Nu creadă hoții muncii că ei sunt mari și tari
Noi suntem patrioții revoluționari
Avem contract pe viață cu visul și cu glia
Trăiască libertatea, trăiască România
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Cenaclul Flacăra
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre lumină
- poezii despre România
- poezii despre munți
- poezii despre muncă
- poezii despre dreptate
- poezii despre călărie
- poezii despre țărani
- poezii despre zgârcenie
Aceeași vârstă
Am exact vârsta la care Don Quijote și-a început aventurile,
am aceeași vârstă și iubesc lumea la fel,
nu-mi mai lipsește nimic.
Poate, un scutier îmi lipsește, dar nu-i nimic,
voi porni singur la drum.
Am aceeași vârstă și aceeași nevoie să cred,
nu-mi mai lipsește nimic.
Poate-mi va lipsi Rosinanta,
dar nu-i nimic, voi merge pe jos.
Și poate morile sale de vânt,
dar nu-i nimic, le voi inventa și pe ele.
Am aceeași vârstă ca Don Quijote și drumul m-așteaptă
și în afară de un scutier, de Rosinanta și de morile sale de vânt
nu-mi mai lipsește nimic.
Ba da, eu m-am născut după Descartes.
poezie celebră de Octavian Paler din Poeme (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vârstă, poezii despre vânt, poezii despre naștere, poezii despre mersul pe jos, poezii despre inventatori sau poezii despre Don Quijote
Viața pictează cerul - pe nerăsuflate
pe vremea când alergam timpul în mână cu un avion
și-mi închipuiam că așa trebuie să arate zborul
viața nu e un simplu trofeu pe care să-l atârni pe perete
căutam un prilej să ajung la cârma avionului să pot vedea lumina și crestele munților
de trei ori să mă dau peste cap, de trei ori să-mi lepăd epiderma
să beau mai multă apă
pe urmă drumul se îngustează
nu strâng merele ce-au putrezit în pom
mi-an dat seama că ziua avea să fie lungă, atât cât aveam nevoie s-o aud
pe pajiștea de flori pestriță și de piatră
ochiul meu se lovește
mă doare sunetul
constat că lumea asta a uitat fix ce contează
să picteze
[...] Citește tot
poezie de Afrodita Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pictură, poezii despre aviație, poezii despre arte plastice, poezii despre zbor, poezii despre uitare, poezii despre timp sau poezii despre sunet
Luna nisan, sărbătoarea azimilor
nu mai era mult
urma să se sfâșie perdeaua templului
oamenii de vază din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paște
nimic deosebit
fuga din egipt rămânea o amintire
i se dădea cezarului ce era al său
pe la colțuri zornăiau treizeci de arginți
iuda se prelingea pe lângă ziduri
ca o părere
ca o vinovăție
nici nu bănuia ce discuții aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate că însuși dumnezeu a bătut din palme)
eu cred că primul torquemada a fost caiafa
[...] Citește tot
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniștea... (18 aprilie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre pelerinaj sau poezii despre cruce
Scoția
Este nevoie de-o mare iubire pentru-a putea citi profund
Configurația unui teritoriu,
Gradual, devii conștient de finețea nuanțelor,
De marile înțelesuri ale simbolurilor minore,
Auzi în sfârșit marea voce care vorbește domol,
Vezi înălțarea și căderea pe coastele
Unei statui tăiate-n toată marmura țării,
Tu fii ca Primăvara, ca o mână la fereastră
Mutând cu grijă lucrurile Noi și Vechi încoace și încolo,
Mișcând o parte a florei aici,
Așezând un inci de aer dincolo,
Iar asta fără a rupe ceva.
Astfel am strâns în mine
Toate capetele dezlegate-ale Scoției,
Iar prin faptul că le-am dat nume și le-am acceptat,
Iubindu-le și identificându-mă cu ele,
Încerc să exprim întregul.
poezie de Hugh MacDiarmid,1892 - 1978, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Scoția, poezii despre țări, poezii despre vorbire, poezii despre voce, poezii despre simbolistică, poezii despre sfârșit, poezii despre sculptură, poezii despre primăvară sau poezii despre lectură
Am o răceală teribilă
Am o răceală teribilă,
Acum, toată lumea știe că răcelile teribile
Modifică întregul sistem al universului,
Ne transformă-n dușmani ai vieții
Și produc strănuturi metafizice.
Mi-am pierdut o întreagă zi suflându-mi nasul.
Mă doare vag și intermitent capul.
Tristă condiție pentru un poet minor!
Astăzi sunt cu adevărat un poet minor.
Ceea ce-am fost mai odinioară era un vis; s-a dus.
La revedere pentru totdeauna, regină a zânelor!
Aripile tale erau făcute din razele soarelui,
Iar eu umblu pe aici.
Nu mă voi face bine dacă nu zac pe patul meu.
Niciodată nu m-am simțit bine,
Exceptând zilele când am zăcut culcat pe Univers.
Excusez un peu... Ce răceală teribilă!...
E ceva fizic!
[...] Citește tot
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre prezent, poezii despre poezie sau poezii despre nas
Descriere de arbore
Santinelă încremenită în post de decenii,
îmbătrânitul arbore încă viguros,
nebărbierit de lichenii argintii,
cu ramuri obosite de puterea de a rezista,
tăcut, scorțos și falnic,
coroana ca un gigantic trofeu de cerb
împodobit de ritualul anotimpurilor,
cu picioarele îngropate în patimile pământului.
Arborele bunic pentru generații de vietăți
cuibărite, oblăduite de voie sau de nevoie,
cu bunele și cu relele lor,
speriate doar de frizerul iernii
care îi tunde frunzele
și-i pune perucă de zăpadă.
Mulțime de ochi îl caută.
Un ochi îi măsoară grandoarea
și-l vede scânduri, hârtie și lemne de foc.
Alt ochi îi pune portretul într-un tablou.
De sus, ochiul celestei lumini
îi binecuvântează harnica dărnicie.
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tuns, poezii despre copaci, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre tăcere, poezii despre sperieturi, poezii despre portrete, poezii despre picioare sau poezii despre peruci
Sărutul nostru...
Eu te-am ținut cu lacrima în pumni
Și te-am sărutat mereu până
În captivitatea acestei lumi
Sărutul nostru a fost pradă/ și pândă!
Eu te-am ținut în brațe noapte de noapte
Și te-am îmblânzit fior după fior;
Am avut nevoie de atâta singurătate
Încât și stelele au murit de propriul dor!
Eu te-am iubit dincolo de semeni
Și te-am mărturisit în fiecare crez;
Am gândit că tu o să-mi semeni
Cu nesfârșirea viselor în care-nviezi!
Eu te-am iubit în toate și în tot
Printre capcane de iluzii și abisuri certe;
Eu te-am iubit atunci când mai pot
Să te sărut pe-ascuns; și, Domnul să ne ierte!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre prăpăstii sau poezii despre noapte
Luna nisan, sărbătoarea azimilor
nu mai era mult
urma să se sfâșie perdeaua templului
oamenii de vază din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paște
nimic deosebit
fuga din egipt rămânea o amintire
i se dădea cezarului ce era al său
pe la colțuri zornăiau treizeci de arginți
iuda se prelingea pe lângă ziduri
ca o părere
ca o vinovăție
nici nu bănuia ce discuții aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate că însuși dumnezeu a bătut din palme)
eu cred că primul torquemada a fost caiafa
[...] Citește tot
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniștea... (18 aprilie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!