Poezii despre distanta iubire, pagina 57
Ochii mei albaștri
cuprind liniștea care mă cuprinde
pereții de verdeață mă apucă
în crengi
ierburi plante cu năluciri perverse
arinii își dau ramurile cu fagii
peste mine
în jurul meu
sălciile nepieptănate primesc vizita
veveriței cu ayahuasca în coadă
bradul frate cu pinul se scălămbăie
în ciobul de lună
felinarele a
prinse
de un tril de păsări trezite la primăvară vară
nu păstrează distanța fizică
riscă un vis cu a
pus de soare
fotografiat de paparazzii aștri
lor de verdeață
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa
iubito, chipul tău
o adiere tainică pe țărmul dorului
e clipa abia începută
sunt un cuvânt întins către tine
cărările unde odată umblam
acum sunt râuri de iubire
vom trece dintr-o mângâiere în simfonia trăirii
iubito, te-aș aduna în palme ca un boboc înmugurit
ai înflori în zori de zi
îți simt pașii strânși într-un cuvânt suav de iubire
știi, fiecare petală de soare
se așează duios pe umerii tăi, într-un surâs
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu cred în iubire
Am crezut că am să mor și ți-am scris iubirea
Astăzi am retrăit moartea și iubirea nu se mai scrie
Rămâne amintirea unei frumoase șoapte-n noapte
Când luna era soră mai mică a ochilor frumoși
Romanul s-a scris, așa cum ni se scrie povestea
Urmează un nou serial de filme bune
Sau filmul vieții mele în căutarea iubirii
Am obosit să cred în tine, dragul meu
Și nu mai cred de mult în vorbele-ți deșarte
Ochii tăi m-au mințit în fiecare zi,
Dar soarele meu a răsărit pentru că eu cred în iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevoie de iubire
Am cercetat, anatomic vorbind
componența inimii;
desenele spuneau limpede:
traiectoria
parcursă de sânge de la creier
spre tălpi, și invers e drumul,
mereu același drum,
ce inima îl face
pentru binele trupului,
cedând la toate...
unde găsește creiere îmbâcsite
pompează să scoată osmoza apoi
lăsând cale liberă
se odihnește...
... Anatomic vorbind
inima se odihnește încorporând
seva pe care trupul un biet muritor
o ținuse la-ntuneric
neînțelegând că are nevoie
[...] Citește tot
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să crezi în nemurire
Frumosule de asfințit
Printre norii cărămizii
Am așteptat ai venit
Ești realul din iluzii
Iubirea unui răsărit
Nu este doar un vis
Traiectoria ai urmărit
Roșul lui te-a cuprins
Cuprinsă de uimire
Inima -ți bate alert
Semnul ei este iubire
Cu sufletu-mi te iert
Toate cele ce-s pe cer
Toate au un rost al lor
Dezvaluie un mister
Sunt semne ale zeilor
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm cu cârlionți de aur
Comorile-ngropate, nălucă strălucirii,
Mai bântuie prin codri, ca inorog neprins!
Pe unde-o mai fi scrinul, Damascul amintirii
Cu cârlionți de aur și roș sigiliu, stins?
Risipi de frumusețe, cum amăgiși Iubire,
Pe-o singură tulpină, ca un satrap avar?
Pe-altoiul veșniciei, trup vrut-ai, mănăstire,
Argila să întreacă în cântec pe Olar.
Spun cărțile bătrâne, Numele-Spart se-arată
În vis, țesut din raza Iubirii-n heruvim,
Că mă întreb, dar dacă lumina Ei furată,
N-o fi un semn veciei, ca-ntoarsă s-o trăim.
Chiar iadul făr' Iubire ar fi lipsit de straie,
De n-ai fi fost, de unde ar fi furat văpaie?
sonet de Dumitru Ichim (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste dispărută
Ivan, dragul meu,
cum este viața ta?
ce face sufletul, sufletul tău, Ivan, cât taigaua de mare,
tulburat și liniștit ca un pelerin
curat ca zăpada de început de an
distanța dintre sufletul tău, Ivan, și inimile noastre
este exact distanța dintre kazacioc și Teatrul Bolshoi
adică exact o bătaie de inimă îndrăgostită
exact cât durează dezlipirea genelor de pe obraz
atât cât să intre un snop de lumină
până în locul unde păstrez primele amintiri
dragul meu John,
tu nu mai simți decât un fel de greutate în piept
și mai simți inima ta înălțându-se un pic
atunci când cerul la răsărit se îmbracă în mii de culori
amestecate în sufletul tău
John, doar pe obrazul tău canioanele
își găsesc rostul lor de adâncimi
direct proporționale cu dorul
despre care nici măcar nu ai auzit vreodată
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Merchez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbeste-mi
Vorbeste-mi, iubire, dar fara cuvinte...
Caci eu te ascult in pamant si in nori,
in flamura neagra ce-ti falfaie-n minte
si-n tremurul dulce de patimi din zori...
Te-ascult cum zambesti cand pamantul ma cheama,
cand ma-mbratiseaza si geme de dor,
te-ascult cum te-nalti cand pe cer se destrama
pufosi dinozauri, raniti de-al tau zbor...
Cand glasul ti-l lepezi aducerii-aminte,
si canti printre ganduri, mai greu si mai mult,
vorbeste-mi, iubire, dar fara cuvinte.
Eu sunt pretutindeni, si stiu sa te-ascult...
poezie de Adriana Bochis
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâinile comandă mângâind
Iubire comanda-i la tine
iar mă chinuiești cu ora
parcă-mi arde foc în vine
foc la dispoziția tuturora
Chiar mă chinuiești cu ora
stai culcat salt înainte
îngeri la joasă înălțime flora
iar dispare în cuvinte
Stai culcat salt înainte
parcă-mi arde foc în vine
comori printre morminte
iubire comanda-i la mine
N-am să te urăsc cu ora
prada mea și-a tuturora
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt blocată
sunt blocată pe urmele tale
pe distanța ta pasageră nelămurită
adun haotic cuvintele galbene
din care luna lipsește
mirosul dulceag de noapte amețește aerul
orașul s-a închis devreme
se plutește încins
deșirat
printre frunzele foșnitoare și vânt
frigul suspendat se trezește pe umărul meu
mă risipesc în forme infernale
într-un loc fără lume
sunt aidoma unui amestec de viu
recunoscut de arbori și de pietre
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!