cultura e ceea ce

Murături

borcanele stau aliniate pe masă
în aşteptarea murăturilor

în ele
gogonelele se vor întâlni
într-un party sărăturat şi acru
cu varza
cu ardeii şi morcovii şi
ţelina şi sfecla roşie
rezultând un desfrâu vegetal
mai mult mort decât viu
foarte asemănător cu
ceea ce suntem noi:
roşii de furie şi făcuţi varză de
încercările zilnice
trăind într-o lume sărată şi acră
şi cu atâţia morţi împrejur
care se roagă pentru noi
cei rămaşi în lumea asta
încă vii

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ucenicul diavolului

Încă nu demult scriam
despre amiaza secolului douăzeci
şi iată că se apropie miezul nopţii
repede se mai duce acest secol XX
pe picioruşele sale în formă de x
numai te uiţi şi luna apare cu urma tălpii umane
imprimată pe trup
dar ce va fii cu pământul
va rezista
nu cumva va aluneca
nu se va înveli în mantaua lui Prosper
cu căptuşeala ei de foc roşu?
va rămâne măcar un Gall Anonim
care să scrie până la capăt
comedia cosmică?
am scris ceea ce am scris
în noaptea înstelată privind
versurile mi le şoptea
Mefisto hohotind.

poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi pe o stradă

Într-o zi pe o stradă
Am văzut o fată ce cerşea.
Era frumoasă fata ceea,
Dar ochii trişti ea avea.

Mi s-a făcut milă de acea
Biată fiinţă cu ochii de catifea.
Mulţi treceau pe lângă dânsa,
Dar puţin să uitau la ea.

M-am apropiat de dânsa
Timid cum sunt de felul meu
Şi ea mi-a cerut, încet,
Să-i dau măcar un leu.

Atunci am văzut o rază de lumină
În ochii ei miloşi şi am înţeles
Cât sunt de tandri şi frumoşi.

poezie de Vladimir Potlog (12 aprilie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcirea în zadar

Cad picături de dor
Din cerul incolor,
Nori transparenţi în haos,
Al clipelor adaos
Măsoară calculat,
Tot ceea ce-am uitat
Revine,
Năpraznice destine
Fac legea nevorbită
Mă simt dezamăgită
De infinit,
De parcă l-am iubit,
Poate şi el se-ntreabă
De unde-atâta grabă
În oameni ce dispar,
De unde-atât zadar?

Durerile nefaste
Fac stelele albastre
Să pară împietrite,

[...] Citeşte tot

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce m-a umplut de tristeţe

(caut cuvinte cu rezonanţă muzicală)

la ora prânzului am întâlnit-o pe dânsa
sfânta care are grijă de lebede şi de porumbei
de pescăruşii şi de câinii din Insulă
se tânguia
e sufletul meu
catran de supărare
cătrănit rău de tot

cineva furase ouăle din cuib
şi de aceea
lebăda şi lebădoiul
sunt atât de nefericiţi

lebedele erau pe apă, cuibul părăsit
ceea ce m-a umplut de tristeţe

să aştepţi să se nască 8 pui de lebădă
şi-n loc de bucuria aceasta

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clima

Azi de dimineaţă
Puţin am citit
S-a pornit zăpada
Sudul iar îngheaţă
Stau şi beau cafea
Nu prea vad de ceaţă
Despre anotimpuri
Am vorbit în timp
Clima iar mă face
Să spun ceea ce simt
Parcă iarna asta
Nu mai vrea să treacă.
Pomii înfloriţi
Îmbrăcaţi în gheaţă
Gluma de iubire
Nu mă mai dezgheată.
Am trecut târziu
Cu un sfat banal
Să plantaţi un pom
Cu ţurţuri pe ram

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (23 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

NOAPTE DE PRIMAVARA

Trandafirii de culoare sângerii
Asemănători cu buzele fierbinţi,
Îmi creează infinite reverii
Tablouri de copii cuminţi.

Chipul tău îmi e imaculat
Stând în faţa mea în nemişcare,
Nici nu cred că e adevărat
Când eu te ştiu în depărtare.

N-am cui să spun că nu te văd
Şi dorul îmi tot dă târcoale,
Ceea ce mă face să cred
Că visurile mele vor deveni reale.

Va fi o noapte de primăvară
Plină cu muguri de răchită,
Izbucnind a vieţii comoară
Care oricum, este nesfârşită.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte

[tramvai]

s-au desfăcut norii în mai multe planşe,
în culori rogvaiv şi griuri avalanşe.

găsesc virtualităţi şi portaluri, parcă aş fi un mag,
o zburlesc dintr-un loc în altul care mi-e mai drag
şi vad cum toate au un cost. un dragon cu şapte capete
ascunde cu un rost sub pielea-i plină de solzi, lingouri roz sau cadavre mov, care încă urlă.

cred că ceea ce se vede de sub lună, soarele de mult îl ştie, şi nu de azi de ieri, ci poate dintr-o mie.

poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ȋn casă e atât de trist

Casa e atât de tristă. Arată ca în ziua de atunci,
Păstrând forma şi comfortul de la ultima plecare,
Ca şi cum ne-îmbie să revenim în ceasuri de seară, lungi –
Neavându-ne alături, se-ofileşte-n aşteptare.
Cum inimă omenească, să uite pierderea, nu are,

Nu se poate întoarce la punctul de start, la-ntâia oază,
La presimţirea bucuriei pentru ceea ce-o să vină:
Fericirea ca un val. Ea trăieşte-n ea cu minte trează –
Contemplând pozele, tacâmurile din argintărie fină,
Notele de pe portativul pianului. Acea vază.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delicateţea lui Ned

Într-o zi Ned s-a prins c-am rămas fără tabac
Şi că-s prea mândru pentru-a cere altuia o ţigare;
Asemenea mândrie lui nu-i era pe plac;
Dar felul lui delicat de-a fi l-a oprit să mă pună la-ncercare.

Detestam că trebuie să-mprumut tutun de la Ned,
Dar când eram gata să cedez, ceea ce, repet, îmi displace:
"Am o marcă nou-nouţă de tutun," a zis, "cred
C-ar fi bine să-o încerci şi tu şi să-mi spui dacă-ţi place."

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!