dumitru matcovschi iarba

Orice manifestare din univers, începând de la macrocosmos şi pâ­nă la micro­cos­mos, are ca substrat o inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da întotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Până şi particulele, cuan­tele, au un rudiment de inte­ligenţă al lor.

citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnivoră

o arteră de timp pleznind
te poţi trezi cu o secundă
carnivoră pe creier
orice lucru
adiere de vânt sau idee
se pot apăra dacă-şi lasă
o margine tăioasă
iar oamenii au un ciob de stea
sub limbă.

poezie de Dumitru Istrate Ruşeţeanu
Adăugat de Vedetot Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrăirea nu înseamnă să ne mândrim, cum făceai tu, cu asceze inventate. Nu înseamnă să ne drapăm în faldurile unor false virtuţi mănăstireşti. Dimpotrivă, cerea să smulgem de pe noi tot ce acoperea şi ascundea privirilor celuilalt plăgile, hidoşenia vieţii greşite, terfelite aiurea, prin locuri sordide.

Dumitru Popescu în Cenuşa din ornic
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşte pruncul

Mugurul se-înalţă pom,
Pruncul se ridică om.
Pomişorul înfloreşte,
Copilaşul mamei creşte.
Creşte pruncul în lumină,
Ca şi pomul în grădină.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest câmp are efect de dispersie, se pro­pagă în spaţiu. Când ne gândim insistent la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi.

citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara-n crâng

Cu frunze negre, cu flori de soc,
Mă ţine primăvara-n loc,
În crângul mic pe care-l ştii
Cu dragostile fumurii.

De iarbă crudă şi de lut
Mi s-a făcut dor neştiut,
Obrazul la pământ l-am pus
Să-mi amintesc de-un dor apus.

Dar altcum inima-i zvâcnea,
Pământului, sub faţa mea,
Îndepărtate ţări şi ape
Veneau din toate, mai aproape.

Am pus urechea la pământ,
Să prind o pulbere de cânt,
Dar firul mic, ca de vioară,
Un cântec larg mi-l împresoară.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Maria Banuş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de încurajare

Aşa cum ţăranul se urcă cu tălpile
pe oalele arse
ca să le dovedească
rezistente şi de încredere
bune, la vânzare, -
îmi culc inima peste cuvinte
ca să le vădesc de nerupt
şi zic:
încurajez femeia să nască,
iarba o încurajez să fie verde,
încurajez soarele să răsară!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A cincea rugăciune

Doamne pe tine şi inima mea
niciodată n-am să vă văd
să vă pipăi să vă miros.
Tu eşti prisma
care-mi descompune sufletul
într-o infinitate de culori
din Tine
fac un pas şi gata rana.

poezie de Dumitru Istrate Ruşeţeanu
Adăugat de Vedetot Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala îmi impunea con­cepţia ei materialistă, religiile îmi spuneau că există un Dumnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate că­ută­rile mele: să aflu cine are dreptate şi să răspund în­trebării din copilărie: cine sunt eu?

citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi dăruiesc

Mamă, luminoasă stea!
Îţi dăruiesc inima mea.
Şi sufletul ţi-l dăruiesc.
Atât de mult eu te iubesc.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!