chipul tau mama

Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi, dacă-ţi spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit, să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt. Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre, fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi!" Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor, căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge. Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor! Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

Solomon în Pildele lui Solomon, Cum se dobândeşte şi se pierde înţelepciunea - 1:10-18
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sam (amândoi sunt epuizaţi): Domnule Frodo, vă mai aduceţi aminte de Comitat? În curând va veni primăvara. Şi livezile vor înflori. Şi păsările îşi vor face cuib în tufişul de alun. Şi orzul se va culege de pe câmpuri... şi se vor mânca primele căpşuni cu frişcă. Îţi aminteşti gustul căpşunilor?
Frodo: Nu, Sam. Nu-mi pot aminti gustul mâncării... nici sunetul apei... sau atingerea ierbii. Sunt... dezgolit în întuneric, fără nimic care să mă apere de roata de foc! Îl pot vedea... cu ochii deschişi!
Sam: Atunci să terminăm cu asta... odată pentru totdeauna! Hai, domnule Frodo. Nu-l pot căra în locul tău... dar te pot căra pe tine!

replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien (1 decembrie 2003)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitanţa

Tanţa, domnişoara Tanţa
E-o duduie foarte şic,
Zveltă, cu ochi mari şi negri,
Cap superb, năsucul mic,
Picioruşe lungi şi durde
Şi când se plimbă prin Tei
Toţi birjarii o admiră:
- Mă, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanţa?
Uite, n-aş putea să spun;
Nici nu mă interesează
Chiar dacă o presupun.
Dar cum Tanţa-i delicioasă
Şi-are maniere fine,
Nici nu vreau să ştiu ce face,
Nici cu ce şi nici cu cine.

Ca vecini se mai întâmplă
Ca să-i cer un ac sau aţă,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de vatră

După atâţia zeci de ani,
Printre prieteni şi duşmani
M-a cuprins un dor nebun
Să-mi revăd satul străbun,
Casa, prunii de sub feţi,
Livada cu mărul creţ,
Ulicioara cu noroi
Şi otava din zăvoi,
Unde adesea mă jucam,
Când pe “Mojar” o păşteam,
O hrăneam să ne dea lapte,
S-avem ce mânca cei şapte,
Cinci orfani, moşu şi mama,
Ce-aveau să înfrunte drama
Trecerii în nefiinţă,
Celui ce ne-a dat credinţă,
Tata... Vorba creştinească
S-a dus pe calea “cerească”,
Sus în “Rai” să odihnească.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în care şi lemnele gem

hei am fost şi eu pe-aici era aşa un du-te-vino
interminabil
între casa de cultură
casa de toleranţă
şi aia de nebuni

încât persista în aer
un geamăt
ca de lemne îndoite

din când in când
moartea era o treabă chiar obligatorie
mergeai undeva spăşit
de unul singur
ca să tragi apa
sau te scăpai pe tine
dar neapărat la modul drăgăstos
şi cu toată energia
de care dispui

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subconştient de poem

treceam prin subconştientul
unui poem mână în mână inimă
în inimă şi amândoi într-un
panamera decapotabil doar sâ
nii tăi rămăseseră în afară
ca un decor cu munţi şi ză
pezi între noi cuvintele fă
ceau cearcăne de atâta nesomn
în faţă drumul culegea flori
şi le arunca pe parbriz atunci
am văzut amândoi cum un pom
n. b. pomul cunoaşterii se apro
pie cu viteza mc2 supra 2 cu ca
re îţi voi descheia fermoarul
rochiei într-o cameră de hotel
accidentul părea inevitabil se
vedea deja pomul strigând făcân
du-ne semne ca o barieră de tren
brusc timpul a început să se di
late şi dincolo de fermoarul ro

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: Nu îţi dau codul meu.
Kramer: Pariez că îl ghicesc.
George: Da, cum să nu.
Kramer: Da, ei bine... Să vedem... Putem să eliminăm din start zilele de naştere. Este prea evident. Nici numere... tu eşti un om al cuvintelor. Să apofundăm problema... Ce fel de om eşti? Ei bine, eşti un om slab, fără caracter, un om al tentaţiilor.
George: Uh...
Kramer: Însă ce te tentează? Eşti un tip corpolent. Cu betelia cam largă. Deci, ce plăceri ai tu? Oare gustările sărate sunt cele după care tânjeşti? Nu, nu, nu, nu... Ţie-ţi plac dulciurile.
George: Trebuie sa plec.
Kramer: Oh, te poţi îndepărta... însă mereu te vei întoarce la stăpânul tău întunecat... Bomboana de cacao! Şi numai cel mai pur sirop de nectar te poate satisface. Dacă ai putea, te-ai îndopa cu un galon... Ovaltine!? Hershey!? Nestle Quick!?
George (fugind): Taci din gură!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

La calvar

Alo, ce faci, unde eşti?
Aşteaptă-mă, aşteaptă-mă, ajung acum,
Nu mai veni că nu mai facem ore,
Super
Ne vedem la locul nostru,
Ok, dă-mi beep când ajungi,
Te kiss,
Te kiss şi eu.
O, mamă, am rămas la mate,
La geografie nu am decât 7,
Româna este mult prea grea,
Dar anatomia e preferata mea.
Îmi place mult la şcoală doar în pauze
Când fac tot ce vreau eu
Ies la o bârfă cu gaşca din liceu.
Îmi place mult la şcoală şi în ore
Dar numai când chiulesc
Când am scutire pe loc mă îmbolnăvesc.
La fizică nu trebuie lucrat
Mi-a zis un profesor care m-a meditat,

[...] Citeşte tot

poezie de Emma Moroşan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

E uşor a scrie versuri...

V-o spun, fără băşcălie:
E-un talent, şi-asta pe bune,
Cine versuri poate scrie
Când nimic nu are-a spune!

De vreo lună şi jumate,
Nici o strofă chiar n-am scris,
Rime am, şi pix, de toate,
Ce nu am... nimic de zis,

Însă azi, veni de sus
Parcă o hemoragie
De catrene ce le-am pus
Într-o mică poezie;

Acum, de rimat, rima
Poezia mea vioaie,
Însă mama de-o citea
Nu scăpam fără bătaie,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rasarit fara piersici

În seara în care piersicile au murit,
Te vedeam pe geam. Tu miroseai a must
Şi a ecou.
Nu mai conta vârsta Lumii pentru niciunul din noi.
Dar ei trimiseseră dimineaţa pe urmele noastre zdrobite,
Prea însângerate pentru florile ierbii,
Şi prea luminoase pentru a fi ascunse.
Te-am rugat să ne facem seminţe în buzunarele unui copac-
M-ai privit de pe malul despletit al râului
Şi şopteai:
,, Draga mea cu trupul de struguri şi plete de viţă-de-vie,
Iubita mea cu gură de cireaşă şi obraz de gutui,
Himeră din Ţara de Piersici...
Eu voi merge în jos cu râul,
Tu vei merge în sus cu muntele,
Drumul meu e săpat într-al tău!
Dar tu mereu ai să urci,
Iar eu veşnic am să cobor..."

poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!