Poezii despre gheorghe cr[ciun, pagina 54
Poate că am murit deja
și nu mai sunt decât o fantomă rătăcită
sentimentul acesta de inconsistență
pare și el rămas singuratic
prin inima mea de aer
într-un fel trec prin toate
ca și când nu ar mai fi
nici nu mai știu dacă eu sunt mort
ori lumea e doar o boare
chiar și țipătul e ca o frunză în cădere
iar lacrimile nu se mai nasc fierbinți
nici măcar sărate
par să fie niște fulgi înghețați
care viscolesc prin imensul gol din mine
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viscol
- poezii despre singurătate
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre gheață
- poezii despre frunze
- poezii despre fantome
- poezii despre aer
Ca într-un etern joc de-a prinselea
uliul clipei aleargă bezmetic
după un stol de vise
pintr-un labirint de evadări succesive
prezentul încremenește aproape instantaneu
în felii colorate de trecut
iar realitatea e precum o libelulă răstignită
sub un geam de insectar
întind mâna spre ceva veșnic de neatins
dar de fiecare dată la doar o atingere
ca după un fel de resort de tip balansoar
aproape invizibil
care mișcă secundele la un viitor absolut
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre ulii
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre realitate
- poezii despre prezent
- poezii despre mâini
Sub albastrul acesta parcă din ce în ce mai adânc
o pasăre de foc descântă de nemărginire lanului de grâu
doar cine nu a ascultat niciodată simfonia macilor
nu cunoaște rădăcina curcubeului
iar tu mă porți dintr-o lume-ntr-alta firesc
ca și când ochii tăi știu misterul misterelor
ating minunea lor cu patima buzelor
pătrund genunea gândului prăbușindu-mă în tine
precum un arlechin sufocat de viață
fără nicio măsură de siguranță
singurul mod prin care regăsesc plutirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre siguranță, poezii despre păsări, poezii despre prăpăstii, poezii despre ochi, poezii despre gânduri, poezii despre foc, poezii despre curcubeu sau poezii despre cunoaștere
Chiar dacă orice încercare de a muri în picioare
se pedepsește cu cel puțin încă o moarte
mă văd călare pe visul meu într-o groapă cilindrică
săpată invers de la 0 spre minus infinit
perpendiculară totuși pe planul acesta ciudat numit realitate
deși recunosc că mi-ar fi mai aproape focul
decât lichidul acesta amniotic care face albastru cerul
iar dacă din poziția de fetus mă biciuește lumina
la întoarcerea în matricea sufletului va fi totuși singura mângâiere
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre suflet, poezii despre picioare, poezii despre infinit sau poezii despre călărie
Două drepte...
Două drepte/paralele
împreună
se-întâlnesc/nebănuit
într-un punct
cunoscut ca infinit...
Două drepte/zise curbe
împreună
se-întâlnesc
lucru banal
într-un cerc/numit oval...
Două drepte/oarecare
fiecare/-n deplasare
spre obor
nu-i de rău
că își văd de drumul lor...
Două drepte/sinuoase
împreună/mână-n mână
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul dansului
Ceva din noi e magică mișcare
Ce are-n inimă pornirea;
Iar pentru asta, musai am picioare
Și brațe, să descriu rotirea.
Că-i zice "dans", așa-i rostirea,
Dar dansu-n melos împlinire-și are.
Ceva din noi e magică mișcare
Și are-n inimă pornirea.
Dar ce-ar fi dansul fără-acea chemare
Șoptită tainic cu privirea,
Anume să o port pe val de mare,
Deși uscatu-i mijlocirea?!
Ceva din noi e magică mișcare...
poezie de Gheorghe Pârlea
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans sau poezii despre mișcare
Nebunia e singura cale spre libertatea socială
așa că tu te prefaci că mă înțelegi
și te urci pe mine
ca pe un scrânciob agățat de lună
deși am învățat
că nimic nu e mai șocant ca realitatea
mă ciupesc de tine să nu fie iar vis
pe când tu ai nevoie de cuvinte
sa-ti creasca macii prin carnea albă
iar eu mă lupt să-ți găsesc rezervorul cu lacrimi
în timp ce o liniște ciudată ne cuprinde
ca atunci când după ce urcăm intens spre vârf
ne întindem pe o poiană să respirăm cerul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre nebunie, poezii despre libertate, poezii despre cuvinte sau poezii despre alb
Despre sănătate...
Sănătatea-i în tricou de vară,
Șlapi (uzați) și pantalonii scurți;
Sunt făcuți românii de ocară
Că suntem, vezi Doamne, mult prea mulți...
Întrebare printre cei adulți
Și răspunsul parcă-i tras pe sfoară
Sănătatea? e-n tricou de vară...
Șlapi (uzați) și pantalonii scurți...
Mâncătorii de spanac de țară
De realitate fiind rupți
Vor să pară că sunt oameni culți
Cică să mâncăm numai papară...
Sănătatea? e-n tricou de vară!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, poezii despre spanac, poezii despre mâncare sau poezii despre România
Dintr-un așa de mare adânc
pe care și groapa marianelor ar fi invidioasă
încerc să-mi ridic pleoapele
deși capul mi se turtește de presiunea absurdă
a celor câteva oceane aflate deasupra
unele cel puțin înghețate
pe cât de atlantice pot fi
și mai deloc pacifice
aici întunericul e mai greu de suportat
cu pleopele închise
dintr-o asemenea acoperire
încă te mai iubesc
ca pe o stea polară
ca pe un mușchi de pădure
ca pe un ac de busolă blocat
spre miazăzi
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre păduri, poezii despre ocean, poezii despre iubire, poezii despre invidie, poezii despre absurd sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Între atâtea variante de neant
și o cale subțire spre lumină
cât să mai și mor pentru a înțelege viața
ca pe o rană cerșind vindecarea
mă întreb și râd
ca atunci când alergam să prind luna
ca pe un licurici
apoi mă las păgubaș
precum cei care au fost nevoiți
să oprească piramidele
mult prea departe
de visul lor
să nu vă lăsați lacrimile libere niciodată
altfel cine știe câte alte nesfârșiri
ar mai învăța vârful
ca pe o condamnare
la doar atât
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs sau poezii despre licurici