tara moldova

În Ţara Nimănui

Doamne,
cred că ştiu
unde ne-am dus
sufletele,
în Ţara Nimănui,
unde-i doar
întuneric,
unde fiecare
se loveşte
de fiecare,
unde lacrimile
s-au făcut râu
şi înghit
toţi pescarii...
Aici ne-am adus
pe noi
şi i-am înecat
pe ceilalţi...

poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge iar a dor de Ţară

Ninge iarăşi peste Ţară,
Cu fulgi dalbi, căzând uşor,
Şi-un gând moale mă-nfioară,
Umplând inima-mi de dor.

Ninge cu-amintiri de şoapte,
Ca-ntr-un vis medieval,
Cum se pierd stelele-n noapte,
Viaţa curge în aval.

Ninge iarăşi peste sate
Cu omăt siberian,
Genele îmi sunt udate
Cum plângeam şi-acum un an.

Ninge-n gânduri ce visară
Ca o filă dintr-o carte,
Ninge iar a dor de Ţară,
Dar eu, mamă, sunt departe...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pentru ţara mea

Eminescu, mâine, se va naşte,
Eminescu încă n-a murit;
De Crăciun, de Ziua Lui, de Paşte -
De trei ori pe an sunt fericit.

În ajunul sărbătorii sale
Nu e niciun fel de obicei,
Nu-i decât un post de osanale
Hibernarea codrilor de tei...

Singur mag mă simt la recea-i stea -
Un luceafăr veşnicind pe cer;
Cald sălaş găsind în Ţara mea,
Mâine să se nască iar îi cer!

poezie de Marius Robu (14 ianuarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decupaj

Frumoaso,
ţi-s ochii aşa de-albaştri,
încât dimineaţa, când mă desprind de tine
ca să prind condica la servici'
îmi pare
că ochii tăi, cârpiţi de somn, sunt decupaţi
de pe fresce de Voroneţ.
Doar aburii de cafea
par nouri plutind leneş
peste obcine şi peste defilee,
acoperind Moldova,
ca o pată de cerneală,
aşa-s de-albaştri ochii tăi,
oglinda mea!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordon! Să treceţi Prutul!

- Ordon! Să treceţi Prutul, căci Patria vă cheamă,
Să re-ntregiţi o Ţară, ce-i leagăn de la Daci,
Râvnită de milenii, cei Mari doresc să piară,
S-o aibă sub călcâie, un Paşalâc de „Raci”.

- Trompeta dă semnalul, fiorul mă cuprinde,
Când vocea bărbătească, a unui brav Ostaş,
Ce-i comandantul nostru. El strigă: - Înainteee!
Credinţa este sfântă, să-nfrângem pe vrăjmaş.

Cu strigătul de: Uraaa! Totul părea sinistru,
Când am sărit din şanţuri, pe un plai pârjolit,
In salturi lungi sau scurte, râvnind să trecem Nistru
Mulţi au pierit sub gloanţe, iar eu… Am fost rănit.

Nu pot uita urgia, trăiesc şi azi momentul,
Din clipele de groază, prin care am trecut,
Nici vocea tremurân-dă, când mă ruga sergentul,
Să-i duc vestea, Acasă, să-i spun… Cum a căzut.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (12 iunie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cleanul

se ascunde printre pietre
a urcat pe moldova şi ajunge
după ani buni în dreptul unui foc
de tabără pe uscat
un peşte sperios un peşte greu
de prins
ocoleşte câteva râme şi greieri
momeli ciu
date pentru mreană
sau
scobar
pândeşte pitit într-un ga
loş uitat acolo
ne priveam ne studiam
ne păcălim
ştiu cum să-l gătesc
la un foc de tabără (!?)
o seară cu peş
te gândeşti (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara numită România

Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.

În lumina zării
îşi aşterne glia,
Ţara mea de glorii
numită România.

De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârşită.

Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vreodată în ţara vieţii

Dacă vreodată în ţara vieţii,
în zgomotul bâlciului şi-al pieţii –
copilăria-mi pală ce înflorea:
îngerul meu cel grav l-aş uita –
bunătatea-i şi veşmântul frumos,
mâinile ce se rugau, mâna ce binecuvânta
în cele mai tainice visuri însă,
voi păstra veşnic aripa strânsă,
ce ca un alb chiparos
la spate îi sta...

poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

In folclorul românesc
M-am născut si ma mândresc
Ca-S roman de calitate
Si muncesc si zi si noapte

Romania-i tara mea
Si cu bune si cu rele
Sunt roman si ma madresc
Ca le am pe toate cele

Patriotismul din oameni a dispărut
Dar eu încă il am si e plăcut
Sa-mi fie dor de tara cand sunt la depărtare
S-o am in gândul meu, căci patria nu moare

poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă neînvăţate cu adevărat la licoarea Orientului, sau poate doar nepotrivindu-se cu gustul doamnei – care pregătea o cafea pentru cunoscători, amăruie şi cremoasă – bucătăreasa de la Moldova şi fata din Ardeal sorbeau în fiecare dimineaţă cafeaua ca pe un medicament scump. Se apropiau amândouă uşor intimidate, umăr lângă umăr, ştergându-şi mâinile de poale, cu gesturi inconştiente, ca şi cum ar fi vrut să se asigure că sunt suficient de curate ca să se facă demne de aşa o onoare.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!