la*multi*ani*fratele*meu

1492. În copilărie, eram învăţaţi să memorăm acest an, cu mândrie şi bucurie, ca fiind anul în care oamenii au început să trăiască vieţi pline şi frumoase pe tărâmul nord-american. În fapt, oamenii trăiau vieţi pline şi frumoase pe tărâmul nord american de sute de ani. 1492 a fost doar anul în care piraţii mării au început să îi jefuiască şi să îi ucidă.

citat clasic din Kurt Vonnegut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nou

Nimic din ce se spune nu e nou
Şi toate te transmit ca un ecou,
Năluci ce folosesc un indigo
Şi-un fraier care se credea erou...
De fapt e vorba doar de un stilou,
Incontinent, nedezlipit de foaie,
Ce nu ştie să fie lapidar
Şi bate câmpii, în zadar,
Poetul se credea erou,
Eroul se credea poet,
Acelaşi vechi şi tern tablou,
Nimic sub Soare nu e nou.

poezie de Viorel Truşcă din Gânduri tipărite
Adăugat de Dor inna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicului meu turnătorul

Noi iubeam acelaşi lucru
noi iubeam aceeaşi ţară
cine-i frunză cine mugur
înăuntru sau pe-afară

Noi iubeam aceeaşi ţară
însă eu eram vai altul
când te făceam de ocară
şi făceam prin casă blatul

Eu eram mereu vai altul
ba o frunză ba un mugur
din adânc creşte înaltul
noi iubeam acelaşi lucru

Noi iubeam aceeaşi ţară
de dincolo de hotară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul zburător

În ultima vreme
ţăranul pluteşte
la
un metru
un
metru jumătate
deasupra pământului
Cică
dacă
mai vrea
să lucreze
de fapt
să conlucreze
cu
fratele său
fratele său
pământul
bineînţeles
trebuie
să plătească

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme hai hui (antologie de poezie) (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Test la prima noapte de dragoste

Oare genunchii n-au habar
de Strâmtoarea Gibraltar
de cântă ca doi nebuni
ascunzând parcă minuni

Oare sânii ştiu prea multe
de nu mai vor să te-asculte
şi ziua-n amiaza mare
se rotesc iar după soare

Oare coapsele-s nebune
cântec straniu duc în strune
când cerul îşi lasă brazda
şi pe stânga şi pe dreapta

Noapte unde te-ai ascuns
de nu dai niciun răspuns

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (13 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa cauzată de năruirea viselor pe care le avem nu trebuie percepută ca şi ceva de care trebuie să scăpăm dacă putem sau care trebuie îndurat dacă nu se poate altfel. Ea este o oportunitate pe care nu trebuie să o pierdem, o şansă de a ne descoperi dorinţa pe care o avem după cea mai mare binecuvântare pe care Dumnezeu vrea sa ne-o dea, şi care este o întâlnire cu El.

Larry Crabb în Vise năruite
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coteţul politic

- Coteţul politic

Nu-i departe vremea când
porcii ne mâncau râzând
şi pe ritm de cazacioc
cloşca vai o lua din loc

Ţară ţară vrem ostaşi
că ne-am săturat de laşi
şi de cei cu mâna lungă
care ne împing în strungă

Vrem - nu vrem ca nişte oi
stăm la muls din doi în doi
am s-o fac vai pe-a nebunul
să dau în ciobani cu tunul

Să vedem e vreun măgar
care behăie mai clar

sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gus Portokalos: Bine aţi venit la familia Portokalos şi Miller. Mă gândeam aseară, înainte de căsătoria fiicei mele cu Ian Miller că, rădăcina cuvântului "Miller," vine din grecescul "milo," care înseamnă "măr". Şi, după cum mulţi ştiţi, numele nostru, "Portokalos," provine din grecescul "Portocali," care înseamnă "portocală". Suntem cu toţii diferiţi, dar în final, suntem toţi fructe.

replică din filmul artistic Nunta a la grec, scenariu de Nia Vardalos
Adăugat de Ştefania Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inconfort Marx

Ajunsu-mi-a istoria în gât

şi nu-i mâncarea preferată

şi ca un porc o duc pe rât

- mizerie de altădată -

Şi nu-i mâncarea preferată

carnea de albatros e inutilă

doar sânii cei zglobii de fată

iar mă fac să plâng de milă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (31 august 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porci

La ceasul când mama mea era în dureri
au înconjurat casa şi cartierul, toată ţara
a fost arsă în foc, cum arde febra.
M-au urcat într-un camion ca pe atâţia alţii
dezbrăcaţi de viitor. N-am mai fost strigat niciodată
pe numele meu, nimeni nu m-a mai chemat,
aveam doar un număr lung, precum drumul
pe care mergeam, sau mai degrabă,
pe care eram duşi: noi eram porci
cu un număr tatuat,
pe un drum întunecat în mijlocul nopţii.

poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!