Poezii despre doina, pagina 53
Mi s-a părut
ai dispărut ca spuma marii
in valul spulberat la mal
ai dispărut in briza rece
sau in nisipul de opal?
sau nici n-ai fost? mi s-a părut
o clipa.... că te-aș fi zărit
in depărtarea unei raze
in soare roșu-n asfintit!
ai fost in gând? ai fost pe plajă?
ai fost? n-ai fost? mi s-a părut....
dar aș fi vrut să-ti mângâi părul
si ochii verzi să iti sărut!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina speranțelor
Cu inima îți dau bun venit,
Cu zâmbetu-mi cald, te-am dovedit
Și gând în iubiere am plinit.
Eu o copilă tu heruvim...
Hai, vino cu cu mine să privim,
Violetele din neodim.
Privește, poiana-zânelor
Se-ntinde-n multicolor covor,
Ea e Grădina Speranțelor.
Aici păsările își au cuib,
Pentru noi a venit și un scrib,
Iubirea e acum un Sahib.
Imaginează-ți că suntem noi,
Grădina eu o fac cu fiori,
Gândindu-mă la tine în zori...
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictată în vis
O magnolie aprinsă
Din decor este desprinsă
Si aleargă după vânt
Urmărită de un gând
-Vreau si eu cu tine-n lume
Să imi fac un rost si-un nume
Să ajung tablou pictat
La o curte de- mpărat
Se joacă vântul râzând
-Esti magnolie de rând
Frumoasă, adevarat....
Nu ești fată de-mpărat
Destinul ție ți-a scris
Să rămâi pictată-n vis
Celui ce sub albe flori
Si-a ascuns iubita-n zori
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pirații
Stăpânii marilor furtuni, pirați pe negrele corăbii
Având pe steag un craniu hâd au fost rechinii cruzi ai mării.
Au scufundat vase-n adânc, din bogățiile furate
Au ridicat in loc ascuns din temelii mândre palate.
Pirateria e la modă si azi se fură cu-ndrăzneală
Pe internet si din păduri, comoara Terrei vegetală.
Sunt legi dar cine le respectă si cine este pedepsit?
Piraților chiar nu le pasă si somnul lor e liniștit.....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Febrile gânduri
Rămâi cum ești, rămân cum sunt
Dar niciodată impreună.
Destramă noaptea vechi povești
Și in tăceri raze de lună.
Nu pot nici să mă răzvrătesc
Ar insemna cu mine insămi
In doua tabere s-așez
Febrile gânduri....
Rămâi cum ești, rămân cum sunt
E-atâta liniște in casă
Iar ghiocei iviți in zori
Privirea-n jos o lasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certificatul verde
Răsfățată-n zori de zi,
De corole colorate,
( Tufănici cu amnezii )
înflorite... jumătate...
Au uitat cin-le-a trimis,
Bat în geam cu disperare
Să deschid că au permis
Pentru liberă intrare.
Au "Certificatul verde"
Prins în frunze și sepale,
Doamne, cred c-am adormit
Și-am visat numai petale!
Flori suave, ultim glas,
Înainte de-a fi brumă,
Îmi cer apă într-un vas,
Scriem versuri împreună!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumosul meu
frumosul meu nepământean
din somn adânc tu m-ai trezit
atunci când nici nu mai speram
să văd lumina-n răsărit!
în noaptea neagră îmi părea
că veșnicia-și face loc...
din Carul Mare... sau cel Mic..
ai coborât cu cerc de foc!
l-ai prins de inima-mi pustie
să nu mă pierzi peste ocean...
zburând cu mine-n galaxie
iubindu-mă nepământean!
poveste nu-i... e-adevărat....
și martoră îmi este luna
pe cer cu stele presărat...
te voi iubi întotdeauna!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eva și Aladin
Aladin cel curajos
Și sărac dar și frumos
A găsit demult o lampă,
Pe o margine de apă...
Prăfuită, fermecată,
Lustruită și rugată,
Lampa-n prinț l-a transformat,
Trai tihnit, la un palat,
O soție ca un vis,
Precum Eva-n Paradis!
Eva cea de azi pretinde,
Aladin să o alinte...
Numai ea să-i fie dragă,
Noaptea și ziua întreagă.
Duhul Sfânt s-a tot gândit
Și dorința i-a-mplinit,
O transformă-n telefon
Care nu e monoton...
Aladin mereu atent,
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voință
sunt a timpului vasală dar nu pot ca să trăiesc
numai cu dorințe nude fără să le împlinesc
știu, lirismul mă cuprinde în grădina mea cu meri
însă pasul îmi e sigur chiar de lunecă-n tăceri
gheizere răzbat adesea aruncând vorbele arse
nu mă voi ruga la nimeni, nici la îngeri nici la astre
am voință și putere ca să cred numai în mine
să deosebesc nimicul, să-l separ de ce e bine.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt jar
sunt jar aprins și ard în fiecare noapte
În dimineți cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu șoapte
Și tot ce- n jurul meu zăresc....
Iubesc viața, țin cu disperare
De clipa care mi-a rămas
Mă voi topi într-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas
Dar nimeni nu-i iertat de timpul
Ce ține-n pumn întregul univers
Eu scriu și m-amăgesc cu visul
De a lăsa în urma mea un vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!