chipul tau mama

Dacă diavolul nu există şi este numai o născocire a omului, atunci într-adevăr acesta l-a plăsmuit după chipul şi asemănarea lui.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai grijă la gândurile tale, căci vor deveni cuvinte. Ai grijă la cuvintele tale, căci devin acţiuni. Ai grijă la acţiunile tale, căci devin obiceiuri. Ai grijă la obiceiurile tale, căci devin caracterul tău. Ai grijă la caracterul tău, căci devine destinul tău.

atribuit lui Frank Outlaw
Adăugat de Irina Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

******

sunt cea mai frumoasă mamă

am părul negru lăsat să curgă

spatele mă chinui să-l ţin drept

copiii mei mă duc în toate direcţiile

cu ei râd şi zâmbesc

orice modernitate piere

orice surplus e prea mult

sunt cea mai frumoasă mamă

în ochii mei zboară pescăruşi

marea se-ntinde calmă

[...] Citeşte tot

poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simbolul neantului

Fugi, geniu al nenorocirii,
Duşman al visului şi-al forţei,
Tu, care-n mrejele iubirii
Învălui germenele morţei.

Fugi, glasul tău mă înfioară
Trimite-ţi dorul să se culce…
Sărutul tău dacă e dulce,
A lui beţie mă omoară…

Şi părul tău e-ncolăcire
De şerpi cu limbile-otrăvite,
Tu eşti adâncul ce înghite
Virtute, geniu şi simţire.

Ascunde-ţi trupul alb şi gol
- O, şarpe dulce al pieirii! –
Căci deşi pari minunea firii
Eşti al neantului simbol.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva, într-un colţ de ţară

Undeva, într-un colţ de ţară
am avut cândva o mamă.
Era sfânta mea icoană
şi cea mai de preţ comoară.
Când venea de la oraş
Doamne, cât mă bucuram.
În mintea mea de copilaş,
o zână o vedeam.
Când în braţe mă lua
şi mă săruta zâmbind,
De bucurie lăcrima,
eu mă visam în Olimp.
De-aş primi din cer o palmă
n-aş uita de tine, mamă.
Nu l-aş uita nici pe tata
şi nici unde-mi este vatra.
Când tata-mi dădea o palmă,
mă apărai scumpă mamă.
Când către tine greşeam,
singur palme îmi dădeam.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (mai 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă în drumul tău întâlneşti un om prea obosit ca să-ţi poată dărui un surâs, lasă-i-l pe al tău. Căci nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate dărui.

citat celebru din Dale Carnegie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

Motto:
Te-am luat în palmă, ca pe porumbiţă
Şi spre cerul albastru încet te-am ridicat.
Nemaivrând să pleci, de iubire plină,
Te-am luat cu mine, jos, la horă în sat.

Ştiu, eşti obosită, Luna mea frumoasă,
Tu de veacuri bune bolta ai colindat
Doar o dată în viaţă, tare însetată,
Ai venit din ceruri jos la baltă-n sat!

Ai păşit cu teamă printre trestii înalte,
Rochia de raze blând ai dat-o jos,
Apa din băltoacă plină de uimire
Savura parfumul fin şi armonios.

Când buzele-nsetate încet se liniştiră
Chipul tău mirific s-a înviorat.
Balta de iubire e în ochi la mine,
Doar în apa asta tu vii la scăldat!

poezie de Nicolae Rolea (21 iunie 2009)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loviţi, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumuseţea privirii, le ia surâsul, le chirceşte sufletul şi le desfigurează chipul.

Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Adăugat de Nikki
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul tău, "Măicuţă"

Se opreşte lângă o cruce, înnegrită peste vreme
Şi-nchinându-se încearcă cu o frază să o cheme:
- Mamă! Chipul tău trăieşte, l-am avut mereu cu mine,
Pribegind în lumea mare, el mi-a dat puteri depline.
Apoi... tace şi se pleacă peste piatra-mbătrânită,
Cu tristeţe o măsoară, c-o privire-ncremenită.
Dacă ar putea sunt sigur, s-ar îmbrăţişa cu dor
Şi o lacrimă fierbinte ar cădea din ochii lor,
El, iar spune toate cele, cum a fost şi ce-a făcut,
De când ea se odihneşte, generaţii au crescut.
Ea, ar întreba desigur: Dragul mamii, cum o duci?
Te-am "lăsat" copil de-o şchioapă, ai nevastă, ai şi prunci?
- Am venit maică la tine, de la mare depărtare,
Memorându-ţi amintirea, să mă-nchin, să las o floare
La mormântul tău cel sumbru şi castanul ce se-ndoaie,
Ce-a crescut şi-mbătrâneşte de atâta vânt şi ploaie,
Lângă crucea ce-nverzeşte, de licheni şi mucegaiuri,
Într-un cimitir ce-mi este amintiri pe aceste plaiuri,
Ca să-ţi povestesc viaţa, ce-am trăit-o şi-o trăiesc,
Anii buni sau trişti de-o vreme, ce mereu mă-nbătrânesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, Dumnezeu nu încearcă doar indivizii, ci şi popoarele, dându-le conducători după chipul şi asemănarea lor.

aforism de Paula Adriana Cozian din Cugetări şi reflecţii (2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!