ochii blanzi

Multicolori-stropi de iubire

Cât
de mare-i Universul
poeziei
al iubirii
ce-ţi reglează
şi azi mersul
în izvorul
bucuriei

clipele
aleargă-n cor
ca şi mugurii
pe ape
un izvor
după izvor
creind noi
cărări ciudate

sens şi drum
atâta grijă

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (15 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzatii

Nu stiu ce pot ca sa iti spun
Cand te privesc ca si acum
Si vad surasul tau firesc
In gene de lumina cere cresc.

Caldura ta ma infioara
Si ochii tai imi ard privirea,
Cand indelung stai si veghezi
Si-n soapte mi-aduci fericirea.

In palme simt geruri eterne
Si-n pleoape durerea crescanda,
Iar ochii imi sunt umezi aievea
De lacrimi reci ce ii cufunda.

Degetele imi tremura iara,
Gasind emotii tot mai profunde
Si glasul dispare deodata-n tacere
Si-n soapte incet imi patrunde.

poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De cine ţi-e frică, Dora?
Ai văzut tu scorpion
să se teamă de nisip?!

Oamenii vin şi pleacă,
au în buzunare tot felul
de reţete pentru viaţa veşnică.
Uneori un demon caucazian
coboară şi le pune în palmă
două trei boabe de cafea prăjită. Ei închid
ochii, îşi aprind o ţigară şi trosnesc în dinţi cafeaua. Oricum
somnul nu va veni niciodată,
aşa că trezia asta a ta nu mă sperie. Am în
buzunar câţiva bănuţi
culeşi de la un mort,
pe care o să-i pun sub o pernă inutilă.

Şi oricum peste tot e nisip.
Nisipul nu face niciun rău
dacă închizi ochii.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crepusculul

Când ziua se îmbină cu noaptea
şi-n ochii mei se pierde crepusculul,
stai pe prispa casei.
Culorile capătă viaţă pe faţa ta albă
şi se metamorfozează
în iubire divină.

Toate clipele se concentrază la un loc,
să mă uimească.
Ca o vinovăţie iertată în ochii celorlaţi,
se stabilesc punţi peste inimi
pe care n-o să le mai uit,
îşi neglijează durerea lor pentru a mea
şi-mi plimbă prin suflet
cuvinte mângâietoare.

Aici mă voi regăsi
şi mă zidesc în stâlpii tăi de rezistenţă
până-ţi voi duce iubirea desăvârşind-o
în crepusculul muşcat de soarele dimineţii.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânza ta

dedicaţie artistului plastic Noni Mogoşeanu

Draga Noni, pânza ta e lumina soarelui,
Ce inundă ochii iubitei
Iubitori de artă, noi ne lăsăm conduşi în lumea ta.
Fantasticul ne proiectează acolo,
Cu greu reuşim apoi să vedem realitatea.
Am fi rămas captivi în lumea ta, pare mai bună,
Mai puternică, primitoare, mai bună
De ieri sunt tot mai captivată,
Prin ochii tăi văd sufletul unui copil rebel
Ce este grijuliu cu fiinţele dragi din viaţa-i
Continuă să umezesti sufletele noastre...
Cu pensula nemuririi!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ochii tai rapit-ai...

Pentru ochii tăi răpit-ai
Foc din stele şi din soare,
Pentru buza ta furat-ai
De la roz’ a ei coloare.

Gingăşia, frăgezimea
Ce se joacă pe-al tău sîn,
E plăcută, dar furată,
Ai furat-o de pe crin.

Rîsul, nevinovăţia
De la îngeri le-ai furat.
Ai răpit tot ce-a fost farmec
Din seninul nepătat.

Glasul tău de privighetoare,
Glasul mierlei mult plăcut
L-ai răpi şi cînţi cu dînsul,
Ş-a rămas codrul tăcut.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexandru Vlahuţă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vise-mplinite...

Harta sufletului tău îşi deschide
Roua iubirii, primindu-mi inima,
Aşa cum primeşte cutia poştală
Scrisoarea unde regina este rima
Dulce, fenomenală.

Am primit ozonul încercării
De două ori în aceeaşi clipită,
A treia oară o să fiu în ochii tăi
Curată şi nesfârşită ispită
De-aprinse vâlvătăi.

Promit cu mână pe cartea sfântă
C-o să pun în mişcare caii putere
Şi-o să te caut în aripi tocite
De zborul tămăduit în miere
De vise-mplinite.

Dulce, fenomenală
De-aprinse vâlvătăi,

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul drumului

Încă nu ştiu să mă întorc din drum
nici dacă pot întâlni o fundătură,
instincul nu-mi spune mare lucru
şi mă aştept la întâmplări ciudate,
inima nu se teme
şi niciun ochi nu se zbate.

Sunt plecat,
dar tu mă însoţeşti şi e destul,
în ochii tăi se citeşte orizontul nostru
cu porţile deschise
unor dorite izbânzi treptate.

Se mişcă totul odată cu noi,
cum copilul în pântec
respiră adâncul şi înaltul deodată
visând ispitit de florile
naşterii sale,
apa se rupe şi alunecă
cu ochii mari aţintiţi

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii mei, stele-nviate

De-acum nu voi mai scrie despre stele,
Că sunt şi ele nişte muritoare,
Se ghemuiesc până se sting în ele,
După ce ard cu multă-nflăcărare.

În ani, peste vreo zece triliarde,
Vor fi cu toate veri în pragul iernii,
Aceste flori de noapte nu pot arde
Cât dragostea din ochii mei, eternii,

De care, când ai dat întâia oară,
Ca şi acum, când nu ai ochi să-i vezi,
Mă plâng, ştiind că poţi să-i faci să moară
Şi râd, ştiind că poţi să-i înviezi.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (12 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scap din mână

lancea ascuţită ca un creion
de făcut rebus, dulcinea mea
te-aş ţine în braţele de don quijote
trena înveleşte calul de două ori
şi nu s-ar opri aici pentru nimic
dar celelalte detalii le-am lăsat
nescrise la alcala de henares
într-o pivniţă răcoroasă
la o ulcică de vin în care ţi-ai înmuiat
ochii negri ce fac chemarea

scap pana pe foaia din faţă
pupitru e prea mic pentru frazele mele
ochii meu o vad numai pe dulcinea
iubirea îmi provoacă febra fericirii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!