Poezii despre citate amuzante despre carti, pagina 52
Indigo
Noaptea cineva-mi pune pe ușă
Un indigo imens,
Și tot ce gândesc apare, instantaneu,
Și pe partea de dinafară a ușii.
Dau buzna spre locuința mea
Curioșii din toată lumea,
Îi aud cum urcă scările.
Cum iau treptele pe tălpi
Și le pun înapoi
La-ntoarcere.
Sunt păsări de toate neamurile,
Câini păzitori de lună,
Drumuri de trecere,
Și salcâmi bătrâni,
Suferind de insomnie.
Își pun pe nas ochelarii
Și mă citese emoționați,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu tăcerii
Îmi place tăcerea...
Îmi place tăcerea, iubesc tăcerea
știu când să tac, cum să tac
unde să tac și când să tac.
Mă cert... tăcând, înjur... tăcând
râd.... tăcând, mănânc... tăcând.
Ascult tăcerea, savurez tăcerea și tac.
Am nevoie de tăcere, de liniștea tăcerii,
tăcerea e fidelă și nu mă parasesste
niciodată.
Îmi place compania ei, și mă conversez cu ea
despre una, despre alta.
Ea mă înțelege, este cel mai bun confident,
nu mă bârfește, nu mă jignește
niciodată.
[...] Citește tot
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Gânduri pe un portativ de toamnă...
E toamnă, e foșnet, e melacolie și mai mult vis.
Toamna asta înseamnă și mai mult somn,
căci diminețile sunt îmbrăcate sumar în ceață
și te fac să te ascunzi ca un copil în cearșaf.
Toamna asta e despre iubiri care oftează,
despre lupte de orgolii, despre viață,
ca să ne scoată sufletele din amorțire.
Totuși bunătatea nu se demodează niciodată,
iubirea se testează, se simte mai departe,
iubirea e mai profundă toamna,
te face să te uiți cu atenție la toate clipele frumoase.
Vei alege să păstrezi în suflet doar câteva clipe,
când vara îți lasă senzații de must de dragoste...
Toamna asta trebuie să ne scoată iubirile din amorțire,
trebuie să ne fie ghid, să mai uităm de alții,
și să ne întoarcem la noi, că bunătatea e în noi.
Toamna vine cu muzica ei în fiecare an
și vântul de toamnă schimbă culorile frunzelor.
Fiecare trebuie să-și găsească timp, să se așeze
și să privească căderea spectaculoasă a frunzelor.
poezie de Eugenia Calancea (13 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mantră pentru Lulu
Ne smulgem din oase ca-n jocurile de cărți
Ne pică zece de treflă
Scuipăm niște ani-lumină
Lulu îți fumează carnea,
Nu se sfiește să-și îngroape în sacrum
Cele cinci mii de legi pentru cele cinci mii de zile
De când se târăște pe pământ.
"Ai grijă să nu NE lovești prea tare!"
poezie de Raluca-Ștefania Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă trag
din scriitorii cei adevărați
cei care nu fac umbră pământului
cu sângele îngroșat de la vâscoza
paginilor scrise
umblu prin bibliotecile care mi-au strâns
slovele cu evlavie și adorație
mă trag din cei care
ctitoresc cărți fără pereche
m-am dat jos de pe soclu
și am intrat în creierul uman
așa au devenit operele mele nemuritoare
vor dăinui atât cât va ține omenirea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gazelul dansului iubirii
Cu multe răsărituri în balans,
Albine le fac florilor avans;
În dorul pentru flori e așteptare
A dragostei închise-n contradans;
Dorințele se-aprind câteodată
La mese, într-un joc de "preferans";
Perechea neștiută-a unei inimi
Ghicită-i poate-n cărți la "pasians",
Dar aripi pentru Cupidon vor crește
Din inimi alipite într-un dans!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A.D. Bollard
Dacă voi, cei din oraș, credeți că munca mea a fost bună
Eu care am închis saloanele și am oprit jocul de cărți,
Și am adus-o pe bătrâna Daisy Fraser în fața judecătorului Arnett,
Participând la multe cruciade pentru a curăța poporul de păcate
De ce lăsați pe fiica confecționerei de pălării, Dora,
Și pe fiul de nimic al lui Benjamin Pantier
Să-și facă pernă păcătoasă din piatra mormântului meu?
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste uitată
ori de câte ori pot, dau fuga la el în colibă, mă așez cuminte și ascult
nici o noapte nu seamănă cu cealaltă și fiecare leapădă boabe de rouă pe pleoape
dar asta e deja poveste. oricum ar fi, aștept cu-înfrigurare să vină seara
învață-mă să citesc te rog. și astfel vei scăpa de povara nopților nedormite
și ce vrei să citești? mă-ntreaba deodată întristat.
cărți. la fel că tine. și astfel voi putea să te ajut citindu-le și altora povești
nu te pripi. cărțile prezentului îți deschid ochii să vezi că lumea nu-i așa cum pare
că răutatea doare și că-i loc și pentru rău și pentru bine pe pământ sub soare
de ce să te încarci cu rana și durerea altora?
nici cărțile trecutului nu te scutesc de suferință.
acolo poți afla că niciodată omul n-a fost liber să se bucure de viață
și toți ne spun că viața e un chin: ce e ascuns nu poți aduce la lumină și ce-i afară nu poți să ascunzi
dar cărțile ce povestesc ce va să vie?
acelea te vor răni și mai mult în suflet, pentru că știi
că niciodată nu vei reuși să ajungi acele vremi
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirajul clipelor
În al serii ceas, la masa tăcerii,
Scriu rânduri, despre tine, despre mine,
Despre noi,
Despre mirajul clipelor în doi,
Cu voal de iubire așternut,
Difuz și senin ca cerul nopților,
Luminat de-al șiragului stele,
Trenă de pulbere, strălucind...
Îți mângâi gândul, cu aripile dorului,
Șoapte divine și murmuri!
Îți simt răsuflarea,
Ca adierea unor suave voci,
Pictându-ți alura, cu sărutări aprinse,
Si surâsuri desprinse, din al Soarelui mister...
Ne-am ascuns de noi,
Într-un cotlon al Universului,
Pe căi neștiute, pe urme pierdute,
Într-o constelație al Imaginarului,
Ne cuibărim, ne dorim, ne cerem,
Ne chemăm, ne strigăm,
[...] Citește tot
poezie de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Nu știu dacă bobul de nisip
Se întinsese lângă mine leneș și tăcut
Sau era umbra lui, răcoroasă și zâmbind
În timp ce el mă privea din cer
Dar, acolo unde timpul seamănă
Cu gâtul prelung al unei girafe
Sau cu veninul șarpelui cu clopoței,
Nu este important dacă respirăm aerul
Sau senzația transpirației lui
Și nici dacă iubim femeia
Sau ceea ce ne lasă ea să iubim
De fapt, dacă acolo nici noi
Nu știm ce vrem să fim
Sau dacă ne vedem tot pe noi
Ori cu totul și cu totul altceva,
Ce putem ști despre iubire!?
poezie de Nicolae Ler din Despre zile, nopți, trecere... transcrieri din Cartea Sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!