mihai+eminesc

* * *

Tu mi-ai oprit timpul,
L-ai dezmembrat,
În mii de clipe,
De cuvinte!
Şi l-ai ascuns
În inima Ta,
Cu tot cu mine!

Tu m-ai reinventat,
Din mii de fărâme!
M-ai readus la viaţă,
Din morminte,
Pe-o cruce!

Tu eşti mai presus decât timpul,
Decât cerul şi stelele!
Eşti Luna sprijinită de un colţ,
Din inima mea!

Tu eşti chiar fantoma,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafăra

Tu, draga mea lactee, vopsită ruj şi stelă
Închipuire-a vrutei lui Dumnezeu din spaţ
Aşteaptă-te să-mi trec piciorul ca o schelă
Peste sfiala-mi rece. Cu-al macaralei braţ
Eu te-oi culege tandru din cerul parfumat
De care agăţată stai ca pisica-n gheare
Cu mult curaj te voi, public iluminat,
Ateriza solemn, la mine, printre fiare
Şi starea ta civilă va, suferind mutaţii,
Cunoaşte-organizarea, extrasă din eter
Vom construi-mpreună, ferită de vibraţii
Şi de celeste umbre, o viaţă şantier.

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albumul

Albumul? Bal mascat cu lume multă,
În care toţi pe sus îşi poartă nasul,
Disimulându-şi mutra, gândul, glasul...
Cu toţi vorbesc şi nimeni nu ascultă.

Şi eu intrai. Mă vezi rărindu-mi pasul.
Un vers încerc cu pana mea incultă.
Pe masa ta aşez o foaie smultă,
Ce de când e nici n-a visat Parnasul.

Spre-a-ţi aminti trecutele petreceri,
Condeiu-n mână tu mi-l pui cu silă.
De la oricine-un snop de paie seceri,

Apoi te uiţi râzând la câte-o filă:
Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,
Privind în vrav prostia imobilă.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul care masoara dragostea

Secunde care leaga timpul inclinand,
Panta singuratatii spre o colina inalta.
Limbi maiastre ce se urmaresc neincetat
Scuturand memoria clipelor de neuitat.

Drumul facut din zumzet de rotite impreunate,
Pasii mici adaugati la pasi mari,
Toti laolalta, uneori cu inversunarea rabdarii
Alteori cu o incomensurabila bucurie,

Accesand spatiul liber al fericirii
Eliberat parca pentru totdeauna de frica,
Ramanand permanent de straja
In inima oricarei fiinte pline de iubire.

poezie de Florin Mihai Gebescu (23 iulie 2016)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigon antum

M-am autodenumit epigon antum,
Un fel de vierme de carne de tun,
Spic de grau intr-un lan
In buna masura trubadur si golan.

Nedemn de a fi citit de copii,
Inca profan contemporanilor vii,
Adulter pentru doamna moderna,
Tavaleala rustica in lucerna.

Ratacit romantic pe buza de mileniu,
Cautand femeia-femeie de un deceniu,
Simbrier de curte domneasca,
Lector de duminica pur romaneasca.

Floare de camp rumegata de cal salbatic,
Saltimbanc fara plasa, astenic si apatic,
Scara spre podul casei mele,
Cu destinatia Dumnezeu via stele.

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreo zgâtie de fată

Vreo zgâtie de fată

Cărei gura nu-i mai tace,

Ca stigleţii-ntoarce capul

Când încolo, când încoace.

Sau o alta visătoare

Care lină şi măreaţă

Are-n ochii-i întuneric

Şi mândrie are-n faţă;

Sau mai mici şi mai plinuţe,

Sau mai zvelte şi mai slabe,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supremaţie

Omul? Un atom!
Nu dintr-o oarecare moleculă,
El transformă totul în nou,
Şi zboară spre lună.

Piedici nu are în cale,
Pentru el totul se poate,
Viaţă mai lungă, din noapte,
El face o nesfârşită zi,
Căile din spaţii astrale,
Enigme nu vor mai fi.

Şi pe toate în parte,
Cu asalt le va cuceri.
Apele transformă-n lumină,
Iar continentele pustii,
Vor deveni,
O înfloritoare grădină.

Viaţa ne va fi fericire,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estivală...

Căldură toridă. E vară,
Razele de soare te-nţeapă,
Ce linişte şi cald e afară,
Din apă.

Te arunci ca un peşte,
Scăpat cumva din plasa ruptă,
În râul ce liniştit unduieşte,
Sub stâncă.

În jur totu-i aprins,
De căldură pietrele crapă,
Când din greşeală le-ai împins,
În apă.

În oraş căldură mare,
Asfaltul crapă sub talpă,
Chioşcuri de răcoritoare,
Vând apă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiunea autorului: slăbiciunea sa în faţa lumii, a trecerii vremii şi a Poemului de purpură

Acesta e autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o puşcă.
Astfel înarmat, tot ce există îl muşcă.
Adeseori spune:
"o, slăbiciune
numele tău este artă."
Fiind deci atât de ridicul şi slab, întreprinderea lui e deşartă,
întocmai ca a zidarului, fratele său,
care a vrut să clădească o piramidă-n Ţicău.
Dar mai cu seamă,
ora îi pare târzie, şi mult îi e teamă
că vremea nu-i pe măsura uneltelor sale modeste.
Deci plin de mâhnire el vă propune această poveste.

poezie de Mihai Ursachi din Arca (1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte-n crengi

irişi jefuiţi de stele, concept antic,
gânduri-n boltă suind din frunte
o noapte între crengi, ritm romantic,
prin râpi şi văi demult filozofii crunte.

iubito tu, cu coapsa atacată de iubire
vino să vedem ce mai putem face,
poate înseninăm singurătăţi în lire
sau o trează pace în gura-ţi rapace.

încet încearcă-te încă odată în silueta
gândului ce te reprezintă lirică trecere...
e noapte-n crengi, sublunar-şi face pirueta
sfioasă în lungi axiome de petrecere.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!