lasa-ma sa-ti spun ca te ador

Nedumerire

Atent fardate, dichisite,
Ador femeile sulemenite,
Lăsându-se, lasciv, privite...
Naiv, întreb: la ce-s menite?

epigramă de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castele de nisip

aş fi putut să-ţi spun
dă-te mai la dreapta
stânga întotdeauna trişează cu iubire
nu mai întoarce capul după oameni
ai scăpări la literele mari
când dai de rutină scuipă-ţi de trei ori în sân
fă-te mai frumoasă decât nu te-ai ştiut
nu cere scuze necurmărilor
pietrele vor fi acolo pasul să-ţi înalţe
îmbracă-te în înscrisuri
veghind pleoapa clipei străvezii
fugi de buzele verzi
visele sunt fix în spatele tău
din întâi în întâi doar viaţa face ce vrea

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceartă

Hai să ne certăm aşa, fără niciun chichirez:
Nu-ţi place sarea cu care-mi asezonez
Cuvintele... iar mie luminile mi se sting
În veninul în care dubiile tale mă împing.

Îmi place Shelley... pentru Keats inima-ţi tresaltă,
Ceva ne desparte şi ceva ne ţine laolaltă.
Îmi plac salatele.... ţie cotletele-ţi plac foc;
Ceva funcţionează bine şi-altceva deloc.

Ceva-şi ascunde plânsul, lacrimile-amare,
Ceva tremură; ceva moare.
Eu ador panglicile-albastre de la iarmaroace,
În schimb ţie să despici firu-n şapte-ţi place.

Mi-i drag adevărul, ţi-i drag şi ţie-am observat....
Nu-i aşa că ce spun e cu adevărat adevărat?

poezie de Elinor Morton Wylie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi vom zâmbi amarnic...

să-i dau esenţă vocii tale triste
mai lasă-mă o dată; nu mă laşi
să-ţi colorez în timbru mii de piste
cu patimile celor mai trufaşi

martiri ai rănii ce-mi cuprinde harul?
căzut-au ziduri, defilat-au boli
pe subteran, prin aer... chiar paharul
ţi-a fost mânjit în zecile-i de ţoli

cu praf din lumea ce-şi asumă rolul
pe-ntinderile vaste; printre roţi
vom dănţui la tâmplă cu pistolul
şi vom zâmbi amarnic... - doi roboţi

în oase, carne, sânge şi idei
am fost cândva şi suntem pentru ei

sonet de Ionuţ Popa (1 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă viitorului

O, viitor prea fericit!
Te rog mă iartă de te-mpung:
Nu mai fugi la nesfârşit,
Ci lasă-mă să te ajung!

epigramă de Eugen Deutsch din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii îmi spun să mă culc. Urechile îmi spun să ascult. Picioarele îmi spun să fug. Creierul îmi spune să mă las. Inima îmi spune să aştept.

Teodor Burnar în Viaţa mea
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt un sex-simbol, sunt o femeie şi-mi ador trupul.

citat din Clara Bow
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limpede

Să spun că pomul e albastru,
să spun că-i roşu şi nebun,
să spun că tot ce e sub astru
este de-un altfel şi oricum!

Să spun că nu mi-e rădăcina
înfiptă în acest pământ,
să spun că mamă îmi e luna...
să mă iertaţi, nu pot să spun!

Eu încă văd cu claritate,
eu încă văd aşa cum sunt,
văd pomul pom şi le văd toate
aşa cum sunt şi cum rămân!

Se pare că acum la modă
esenţa e în a truca,
se pare că acum e totul
transfigurat în altceva!

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoară fericire

Domnişoară fericire
Eşti aievea? Dă-mi de stire!
Vreau să-ţi fac un compliment,
cât sunt încă conştient.

Te văd rar şi-mi pari cam tristă.
Am să-ţi spun c-ai fost absentă,
deşi esti cea mai dorită,
dintre toate câte sunt
zâne dulci pe-acest pământ.

Eşti frumoasă şi râvnită,
de dispari în nemurire,
sau apari fără de ştire.

Domnişoară fericire,
eşti o clipă-n infinit,
cu parfum şi amăgire,
De mă vezi, să-mi dai de ştire!

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama

Am să te iubesc şi dincolo de zi
Şi-ai să-auzi ecouri într-o noapte
Când în universul meu de şoapte
Am să-nvăţ din nou ce-nseamnă a muri.

Am să te iubesc şi am să-ţi scriu
Pe culori de toamnă înstelată
O scrisoare însă nesemnată,
Dar în mine va fi totuşi prea târziu.

Am să te iubesc mereu şi am să-ţi spun
Că în tresăriri de insomnie
În privirea mea- demult pustie-
Doar cu înserarea ta o să apun.

După tot ce-n noi a fost neomenesc,
După visul fără zbor în vreme,
Astăzi nu mai ai de ce te teme!
Teama nostră-nseamnă totuşi te iubesc!

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!