Poezii despre distanta iubire, pagina 51
Sete de iubire
toți anii aceștia petrecuți în mine
mi-au agravat rănile
nu am știut dinainte
că trebuia să încapi și tu
aș fi cerut o inima mai mare
o vioară în plus și ceva balsam
poezia ta mi-o pusesem pe oase
șoaptele îmi curgeau prin sânge
din mângâierile plantate în carne
creșteau finici
la umbra cărora ascultam slujba de sabat a rabinului.
când vom intra în umbra neștiinței
cicatricele timpului
pe trupurile copiilor noștri
vor fi izvoarele din care divinitatea
își va sătura setea de iubire.
poezie de Felicia Stamatin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un an
Te iubesc si sunt cu tine,
Chiar daca inca-s prins aici,
Eu voi lupta sa-ti fie bine,
Iti voi fi sprijin... n-ai sa pici!
Stim, o viata impreuna
E un vis frumos si doare,
Dupa ce am scris poveste,
Unii spun: "dragostea moare".
N-o sa moara niciodata,
"Noi doi avem acelasi vis",
Cu piesa noastra preferata,
"O poveste de dragoste-am scris".
Intre noi distanta este,
Viata nu vine cu un plan,
Dar pentru cei ce-au scris poveste,
Ce o sa-nsemne si un an?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sensuri
Eu ning și mă ning
iubire rece...
și-i greu,
încet mă întind
către Dumnezeu.
Doar tu ce-mi încălzești
ochii cei triști,
și frunză îmi cazi
la picioare
mereu.
De-ai ști cum dor
clipele fără tine,
aș fi zburător
în raiu-ți din vis,
un gând călător
prin flori de cais.
Eu ning și mă ning
iubire rece și-i greu,
încet mă întind
Către Dumnezeu.
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu primăvara până-n tălpi
Hai, prinde-mă iubire în brațe
să-mi curgă primăvara până-n tălpi
flacăra să se joace-n lămpi
cântec să-mi rămână
în căuș de pălmi...
Strivește ochii toamnei agață-i de stele
când ceasul prea mă tic-tac-ticăie...
să simți iubire,
cum viața ne scapără
cum din săruturi
pe întreg pământul
verdele pe brațe iubite se cutremură
cum apele se încolăcesc spre soare
nisipului îi cresc aripi de acvilă
cântec de neiade pe noi murmură
Ridică-mă pe-amurguri lungi de cer
topește-mă-n săruturi... să nu pier
[...] Citește tot
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O iubire de toamnă ...
Este atunci când sentimentul dragostei
Se desprinde,
Parcă smuls,
Din priviri
Și se așterne umil,
În bătaia gândului,
La picioarele sufletului oglindă...
Este atunci când brațele-ți cuprind tăcerea,
Și nemișcarea
Și robia
Dar dezlegi aprinsele bătăi de inimă...
Este și atunci, cănd îți dai seama,
De frunzele pierdute,
Scuturate a pagubă,
Ce într-un sfârșit
Prinde viață
Rămășagul tău cu neghiobia...
O iubire de toamnă,
Răstignită
Pe o silabă...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 octombrie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvență.Viața și Moartea într-o singură clipă
La câteva zile distanță
ninge cu furie
frigul se zvârcolește
sub anotimp
umbre și scâncet de bob
o lumânare ghemuiește liniștea
într-un colț
un copil o strigă pe mama
timpul sculptează pe tristeți
la capăt de anotimp
se odihnește tata
îi fac semn dintr-o lume
în care oamenii
așteaptă apocalipsa
poate sunt singurul
ce așteaptă cu atâta emoție
ziua în care
toate anotimpurile
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lumină divină
Un foc ce pâlpâia timid
În inimă la mine ai izbucnit
Scânteie eu am să te prind
Te-așez pe locul meu rănit
Încinsă roșie te zvârcolești
Culoare aprinsă dintr-un mac
Rana inimii să mi-o topești
Cu trandafiri iubire te îmbrac
Cu picuri de dragoste curată
Rochie culoare de iubire
Inima mea acum e vindecată
Scântei jucăușă plăcută trăire
Depărtarea de ne desparte
Tu arzi îmi dai multă caldură
De viață lungă să ai parte
Aprinsă ca o lumină divină
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj
Au început să mișune, poznașe,
Pentru șoferi grăbiți, mineri sau clerici,
Indicatoare noi, în vechi orașe:
«Atenție sporită! Trec biserici!»
Cu lanț încinse, trase c-o tânjală,
Alunecă, melci pașnici, pe butuci
Și sfinții nevrozați, pe tencuială,
Își fac cu limba nevăzute cruci.
În fața lor, se cască o distanță
Imensă, presărată cu nevoi,
Când secole-am trăit în transhumanță
Acum plimbăm biserici: n-avem oi!
Și ca un miel, care-a rămas de turmă,
Clopotnița dispare fără urmă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea Lactee
O cireadă de vaci cu ugerele pline
Se vede pe Calea Lactee
Și picură lapte de pe bolta
Preaplină
Te primesc în suflet, niciodată
Nu întârzii să-mi piepteni
Părul răvășit în noaptea polară
Nu întârzii să-mi încălzești
În frigul iernii o senină
Primăvară
În genunchi încep să parcurg
Distanța dintre mine și Tine
În urma mea rămâne
Sângele genunchilor
Și bucuria de a Te întâlni
poezie de Victor Țarină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ale toamnei...
Nicio Toamnă nu e Toamnă,
Dacă nu-i darnică doamnă.
Nici frunza nu-i ruginie,
Dacă Toamna nu-i în vie.
Nici vântul nu-I arătos,
De nu mătură stufos.
Nici cerul n-are suspin,
Fără al păsărilor chin.
Nici omul nu-i bucuros,
Fără roade cu folos.
Nici dragostea nu-i romanță,
Când se cântă la distanță
Și-i lipsită de roșeață.
poezie de Valeria Mahok (6 noiembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!