drum de viata alb

În noaptea sufletului meu,
De-a lungul unui drum îngust,
Am săpat: şi Lumina a ţâşnit.
O întindere nesfârşită de Lumină.

catren de Rumi din Căutarea mistică (1273)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu ascultă de logică; ea îşi vede de drumul ei, netulburată. Tu trebuie să asculţi de viaţă; viaţa nu ascultă de logica ta, nu-şi bate capul cu logica ta.

Osho în Curajul - plăcerea de a trăi periculos
Adăugat de Gabi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avatar

Când merii obosiţi de floare
Vor ninge somnul meu cuminte,
Voi bate-n porţile de linişti
Al cerului cu nimb fierbinte,

Şi-n avatarul unei clipe
Un flutur alb o să mă fac,
Să mă tot legene secara
Incendiat cu flori de mac.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râsul nostru se rostogolea împreună; parcă alergam cu aceiaşi paşi, parcă săream pe aceleaşi pietre, pe drum de munte.

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă apucând pe un drum ţi-ai rupt un picior, nu regreta că n-ai apucat pe altul, căci nu ştii dacă nu ţi le rupeai pe amândouă.

citat celebru din Confucius
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai trece pe drum

Al lui Fleţu,
Ai lui Fleaşcă,
A lui Gârlă,
A lui Tiugă,
Al lui Băşină,
Ionete-al lui Făsui,
Al lui Deşca,
Roncioaica,
Coadă a lui Ceapă,
Sandu lui Ciurel,
Tăgărâlă,
Ai lui Mitrofan,
Ai lui Modârlan,
Al băiatului Măriei lui Didu,
Traşcă,
Ai lui Corniţă,
Brânzanii,
Roască,
Ai lui Ghirea,
Ai lui Birău,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din La lilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viscol

Gheţari topiţi, oceanele fărâmă în nori de fulgi,
Lăsându-i moi să pice, să îngheţe în alţi gheţari,
Dar hulă se răzbună, cum suflet vrei să smulgi,
Când poartă blândul, moale în ţepi, de rocă, tari.

Alergă tot, nebun, ce-i numai alb fâşii,
Tot ce era o apă, ce-a uitat gravitaţie
Şi-o duce vâjâind, nebună, fără a şti
Unde s-ajungă mal, troian de-o aberaţie.

Zici că natura nu-i din păsări, pomi, din ciute,
Să fie atât de crudă, să-şi urle răsuflare
Până a frânge trupuri, din viforul ce-ascute
Tăişuri, brăzdând câmpuri, s-acopere cărare.

Alergă praf de gheaţă, ca de călău secure,
Să înfigă în carne vie pumnal de harakiri,
Răbdat pân' la prăsele, răcind şi oase dure...
E iarna ce-şi vrea alb... cristalele ei, mirii!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil, un tânăr care greşeşte mergând pe calea ce şi-a ales-o e de preferat multora care merg pe un drum străin lor.

Goethe în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister
Adăugat de Jenica Ramona Nitu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântare

Ce puţine sunt ale noastre din noi
şi cât de puţină de murdărie, dezesperanţa, Doamne,
este în noroi
şi câtă de zgârcenie de alb se află
în fulgul de zăpadă
şi ce puţină piele şi înfrigurată
ai pus
pe trupul plin de răni,
pe carnea vie a existenţei mele.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, rămâi, rămâi cu bine...

O, rămâi, rămâi cu bine
Deşi-n sufletu-mi te port,
N-avuşi sânge tu în vine
Şi născut ai fost tu mort.

Da, amor fără de nume
Ce în veci am tăinuit,
Umbră-ai fost în astă lume
Şi o umbră ai pierit.

Ce m-apuci de gât, iubită,
De ce plângi şi de ce tremuri?
În cenuşa părăsită
Nu aprinzi tu alte vremuri.

În zadar mă ţii în braţe,
În zadar îmi plângi pe piept,
Pentru-a-ţi spune neadevărul
Al meu suflet e prea drept.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!