cultura e ceea ce

O, tempora...

Câtă valoare am cunoscut
Câtă cinste, cultură
Şi cât de patriot şi eu am fost,
Mai sunt...
Pe timpul când n-a fost numai avut,
Nu se vorbea-n doi bobi pe arătură,
Biserica nu era doar zi de post
Şi era vorba... un cuvânt!

Ah, ce ruşine aveam,
Roşeam adese
La văz de-o fată ca o floare,
Tot timidă, fină,
Sau pentr-o notă proastă, dacă luam...
Când mama, pentru soră, pregătise zestre
Şi vizita la rude era sărbătoare...
Şi nici maşina nu era... străină!

Toceam s-ajung mai sus,
C-aşa doreau şi-ai mei,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

scriu pe o coală albă
acoperă ceea ce e dincolo
de viaţă
o întindere de necuprins
văzută-n vise
cade roua obosită
şi noi batem la porţi înflăcărate
cu un ciot de iubire
găsit după incendiul sufletelor noastre
scriu şi asta pentru confortul
de acasă când stăm în aşteptarea
unui nou val de iubire
ne punem întrebări confuze
care ne-au rămas pe buze
după ultima noapte de dragoste

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piercing

orăckăială, manelism, burice date cu sclipici, cravate
banale, serviete care se înmulţesc prin înmugurire, batiste
scuturături de ţeste cu sau fără plete, fese fluturând lasciv
explozii, maşini rostogolindu-se în flăcări, pistoale, automate
tonomate cu boli, bâte de baseball, glugi, semne tribale
ţoale largi, zdrenţe, supraelastice, plastic, oţel, lanţuri
din ce în ce mai groase, la 12 ani deja femei
frumoase nasc, pasc iarbă, trag pe nas, se-nţeapă, sex
în scris şi oral, cocktail-uri, gumă, ouă Kinder, PS2, 3...
MPeg4, MMS, OMG, nţ, nţ, nţ, nţ... pastă cleioasă...

mă înfurii, arunc
evul şi tv-ul pe geam... ba nu
îl dau pe un canal cu purici şi stau aşa 2 ore
mă uit: iată lumea
flash demonic, cultura demenţei, nicăieri, nicăieri
nicăieri simplitatea lui "iartă-mă", unui pas normal
vrem salturi, ţopăit extrem, extreme
extraordinariatul
musai

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floricica galbenă

Sunt o floricică galbenă, discretă,
Nu neapărat un trandafir,
Mai degrabă o păpădie,
Care după apus
Îşi ascunde gălbeneala
În presupusa sa inimă.
Întunericul nu o hărţuieşte
Să se dezgolească.
Dezbrăcarea
Trebuie să se facă
În plină lumină.
Ca să fie mai vizibile
Detaliile cutiei toracice
La ieşire...
Şi să te saturi cu ceea ce este
Cu frânturi de vise şi cuvinte,
Cu semnele de exclamare ale privirilor,
Cu involuntare dezgheţuri.
O floricică galbenă şi modestă
Nu are nimic de pierdut -

[...] Citeşte tot

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar fi

sunt oarecum marcat –
ca o matriţă din care
vor ieşi piese complicate – nu
de ceea ce cred
sau deja ştiu, ci de bănuieli
vii, ascuţite
de iminenta clipă în care
preajma se dilata
brusc

instinct pieziş mă îndeamnă
să râd şi să urc
ridurile abia mijite închipuind
trepte
mă califică alpinist
am urcat un pisc, dar
să încerc un altul, probabil
mai înalt,
a trebuit să cobor

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din umbrele unui alt anotimp

curăţ pământul de frunze
îl pipăi ca pe o rană apoi
măsor distanţa dintre mine şi umbră
şi-ncet cobor înlăuntru
în jur nimeni
parcă
a dispărut şi orizontul
cu fiecare zi
mă afund tot mai mult
îmi iau şi singurătatea cu mine
pentru atunci când lacrima
îmi va sculpta în piatră
liniştea
dintre ceea ce am fost şi sunt

un alt anotimp

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vagabond prin durerile altora

niciodată nu am fost atât de fericit încât
să-mi povestesc durerea
primei dureri din ziua de azi
îndurerată şi ea
din cauza
a ceea ce nu putea fi pentru mine-
un biet vagabond hoinărind
prin durerile altora

şi ce dacă durerea îmi anesteziază lacrima

orice lacrimă are povestea ei
şi-n fiecare poveste
sunt eu -
vagabondul ce stă la margine de drum
cerşind
mângâiere zilei

poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu stiu câte ceva
despre ceea ce crezi
că eşti si simti
când plouă ca acum
peste oase de îngeri
unde esti?
tot mai singură luna
zâmbeşte din punga
de sub ochi
unde naiba te duci
îngere
cărei molime mă laşi hrană
vietuitoarelor din neagra noapte a ta

eu vreau să cred că ştiu ceva
tu ştii dacă mai crezi?

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiţi în aparenţă

Mă simt tot mai fragil de la o vreme –
De parcă-aş fi victima unor anateme,
De parcă lumea asta în care trăim
Ar ţine din tot dinadinsul să ne prăbuşim!

Tineri, bătrâni... parcă toţi ar fi luat-o
În aceeaşi direcţie şi viaţa-ar fi uitat-o!
De parcă numai moarte-ar exista...
Şi nicidecum sufletul nu-l putem salva!

E tot mai evident că ne tragem în jos,
Unul pe celălalt în cel mai nemilos
Mod – ce ar fi putut să ne termine!
Nu-i de mirare că ne-au devenit străine –

Acele zile când nu se simţea în aer,
Ceea ce astăzi ne aduce-n suflet ger
Şi ne face să ne simţim de parcă
N-ar mai fi loc şi pentru noi în arcă!?

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (4 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul

În universul acesta îngust
În care orice lucru poate fi măsurat cu privirea,
Ne-am născut orbi la adevărurile vieţii,
Căci dincolo de ceea ce vedem
Este fericirea şi liniştea
Care pune stăpânire pe beznă.
Şi o simţim doar cu sufletul,
Zbătându-se în noi
Precum o pasăre rănită
Venind să se adape cu sânge.
Hrană ne sunt cuvintele Domnului
Şi... la ce bun temeri şi fapte necugetate
Când Domnul ne călăzeşte pe drumurile lui?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!