Poezii despre tara moldova, pagina 5
Țara mea de cremene
Țara mea de cremene
Cine să îți semene?
Țara mea și-a stelelor,
Cuibul rândunelelor,
cu înalte ierbi,
și cu pas de cerbi,
Țara cu izvoare
licărind în soare,
vreau să cresc viteaz
precum vechii brazi,
și voinic m-aș vrea
ca și dumneata.
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.În Țara lui Invers
În țara mea e onorat
Acel ce țara a trădat
Și e privit ca om cinstit
Acel ce țara-a jefuit.
De ești cinstit, în țara mea,
Ești luat de prost și-n zeflemea.
Corupții doar sunt la putere,
Nepedepsiți ei fac avere.
Constat cu groază, mânios,
Că-n țară toate sunt pe dos.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (21 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea, Sfântă icoană,
Țara mea, meleag de dor,
Tu ești pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.
Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum să întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu ești pentru mine
Acel cuib plin de tandrețe și amor.
Țara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veșnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.
Aici este țara mea
Cu graiul ei nepământesc,
O altă țară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.
poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn pentru frații români
Să nu uiți de-ai noștri eroi
Ce au luptat în război
Să avem acum o țară
Au ales timpuriu să moară
Iar până la ultima suflare
S-au zbătut cu determinare.
Au vărsat lacrimi și sânge,
Dar Ștefan la Cetate plânge
Fiindcă Moldova lui iubită
De dușmani e cotropită.
Regiunea lui, averea toată
A fost de graniță trasată
Și plânge Ștefan la Cetate
Pentru destinele curmate.
Plâng străbunii în mormânt
Pentru plaiul lor cel sfânt.
Dragi români... să nu uităm
Mândria-n piept s-o purtăm
Uniți întotdeauna să fim
Țara cu ardoare s-o iubim.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghinișor antishakespeare
Ghinișor Moldova mea
practic Voronețul ei
se prelinge ca o stea
scriu și parcă ies scântei
Practic Voronețul ei
suflet gând și sentiment
stoarce raiul de idei
până-ajunge firmament
Suflet gând și sentiment
se preling precum o stea
dintr-un cer incandescent
sufletul Moldova mea
Practic Voronețul ei
parcă zburdă printre miei
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poliția de moldova din moldova
a început nebuna
de soacră-mea să dea telefoane atinge cu degetul
of, la poliție
ea fiind un element moldovean mai țigan
pentru că am violat o minoră - poate pe fie-sa pe
când era pe ecran -
dar nu-mi amintesc
de vărstele oarecum valabile-ale creaturii peliculei retro
dragul de loteanu dragul
de lot pe la
procuratură pentru că nu
am declarat toată averea nevestii-mii de conj
unctură de conj
unctivită imensă cam cât
un cal
amar antrenată-n discordii
la cannes la
festival
ul de film
cu legături de rudenie
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unire, frați români!
Mă doare că-mi ești frate
De tricolor și neam
Mă doare că mai curge
Pur sânge de roman.
Ridica-te, Ștefane,
Cu brațul tău cel sfânt
Unește iar Moldova
Cu-al patriei pământ!
Ce dacă-avem palate
Și săli prezidențiale
În care curg citate,
Ca morții în spitale
Când trup din trupul țării
E azi înstrăinat
Strămoșii ne acuză
Iar clopotele bat!
[...] Citește tot
poezie de Stefan Băiatu (18 ianuarie 2006)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călă i creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în 89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!