susura

Iubesc cuvintele

Iubesc cuvintele...
Cuvintele frumoase
Ce se îmbracă-n haine de mătase
În fiecare zi, nu doar în sărbătoare,
Cuvinte moi şi blânde-n ascultare.
Cele ce curg în clipocit de ape
La care vin şi cerbii să se-adape,
Acelea care, nici nu-ţi vine-a crede,
Miros a crud, numai a iarbă verde...
Iubesc cuvintele care mai au un sens,
Căci singure se duc în univers...
Nu au nevoie de mici floricele,
Să le-nţelegi, să te strecori prin ele...
Iubesc cuvintele ce au un început
Şi-un drum al lor către necunoscut,
Un drum ce nu sfârşeşte niciodată
Căci e sublim şi dăltuit în piatră.
Iubesc cuvintele...
Nu ştiu dacă şi ele
Pun prea mult preţ pe gândurile mele,

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veselie de primăvară

ascultaţi cum cântă pădurile
şi cum se joacă prin ele vântul,
ascultaţi râurile pe toate gurile,
ascultaţi păsărilor cântul.

s-au sculat toţi codrii bătrâni,
îi bucură căldura şi soarele,
ascultaţi doinele la români,
ascultaţi cum susură izvoarele.

priviţi şi prindeţi în palmă,
soarele, raza lui dulce şi viaţa,
lumina de ploaie, limpede, calmă,
când cade peste noi dimineaţa.

jucaţi-vă noaptea cu stelele,
jucaţi-vă cu iubita de-a dorul,
intraţi în hora-mare cu ielele,
că suntem pe pământ călătorul.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu: Codrii bătrâni s-au culcat (Padurile s-au tăiat) Sunt culcate la pământ Totul a rămas doar vânt! Susură izvoarele [...] | Citeşte tot comentariul

Veste

Vin din noapte, din miez de pădure:
avem un voievod!
Spre ziduri sure
sar peste prăpăstii în călţuni de poveste.
Către cetate frunza susură:
o veste, o veste!

Ocolesc gorganul cu căpăţânile, cu ispăşiţii,
peste ogoare mă-mpiedic în scut.
Ating cu fruntea luminile:
S-a născut, s-a născut!

Genunchiul poticneşte, fruntea asudă.
Ţâşnesc curcubeie
din pas şi din rouă
pe pajiştea udă.
Din turnul verde de pază, de lângă pod,
straja mă vede.
Tăcerea-i a ceasului rod:
Avem un voievod!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verde

Vara a-mbrăcat vualul verde,
Atingându-mi coapsă şi genunchi,
Cântul greeraşului se pierde,
De-al meu decolte în unghi.

În melodia, amurgului de seară,
Dansez cu frunza de pe ram,
Scutur amintirea cea bizară,
Din colbul anilor, ce-o mai păstram.

Mă ating de fluturi călători,
La ureche îmi susură vântul,
Umbra îmi vibrează printre flori,
Nouri se topesc, uşor e gândul.

Şi privind câmpiile de iarbă,
Colorate-n barhăt de smarald,
Sufletul se lecueşte-n grabă,
Privirea în adânc mi-o scald.

[...] Citeşte tot

poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuarelă

Au înverzit copacii de cântul unei mierle
Ca de-o zăpadă verde căzută-n luna mai
Şi ferecat în sunet, e aerul cuminte
Suflat prin narghileaua parfumului de ceai.

Păstorii de insecte, duc greierii la munte
Prin colbul de lumină pufos ca păpădia
Şi-n timp ce dulci miresme plutesc îmbietor,
O frunză de arţar, contemplă veşnicia.

Splendoarea dintre maluri susură aievea
Trecând peste genunchii pietrelor din vad,
Un zbor desculţ e bronzul de pe aripi
Al unui cărăbuş, cu sufletul nomad.

Albastră e pădurea foşnind prin alunişuri
Cu fluturi argintii, împovăraţi de cer
Şi păsări cântătoare ce fumegă aiurea
Un recital de triluri, prin temple de eter.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Grigore Vieru

Dragă Maestre,
Rostesc cu durere această veste:
Loc pentru noi nu mai este
Nici acasă şi nici prin străini.
Se strigă prin cârciumi,
Se dansează-orgii.
Cine are nevoie de Limbă şi Poezii?
Dar Dumneata nu te întrista:
Ştii cum sunt necuminţii.
Cunoşti istoria bine.
Eşti lângă Dumnezeu şi le vezi pe toate.
Chiar daca până la el "te mănâncă sfinţii".
Te rog, Maestre, mă iartă,
Că am fost şi eu o dată
De ziua Limbii Române
Prin cârciumi străine.
Ştii, părinte, noi suntem c-am creduli
Şi sperăm că lumea e bună.
Pe urmă plângem în pumni
Că totul se vinde:

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbră fără acoperire

aroganţa ta nu cunoaşte niciodată
nu-şi ia morţii în braţe
nu le bea omorârea cu adevărat
nu le rabdă zilele şi dinţii
ruginiţi de timp
despre nopţi e totdeauna
calmul pustiului şi plăcerea pământului
cât neforma actului final

aroganţa ta
prin care mă împiedic
tunsă scurt ca un soldat în marina militară
vizează depilarea părţilor delicate
aşa
cu majusculă
nu se acceptă plata online

trupuri de femei scuipă originile din viscere
chiar şi pe a ta
bărbat cu vârful liniştit şi cu organul genital tatuat

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Cornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Săpaţi-mi în ziua morţii mele
Mormântul în iubita Ucraină,
În stepa verde, necuprinsă,
Care surâde în lumină.

Voi sta de veghe-n lanul de porumb,
Ascultând prin anii care se petrec
Cum susură la praguri apa,
Valurile Niprului care tot trec şi trec.

Când voi auzi cum, în năvala lor,
Duc cu ele către marea albastră
Sângele vrăjmaşilor Ucrainei,
Voi părăsi definitiv ţarina noastră,

Voi părăsi acest pământ şi voi zbura
Spre-Naltul Tron Ceresc – unde eu
Mă voi ruga... dar până în ziua libertăţii
Nu voi crede-n bunul Dumnezeu.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Taras Şevcenko, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E timpul

am bucurat corbii cu carnea mea
cu pielea mea cu ochi mei
mâncaţi le-am zis e trupul meu
şi ei mâncau flămânzi grăbiţi şi răi

prietenii i-am înveselit cu sângele meu
luaţi şi beţi întru prietenia noastră
le-am zis
puteţi oricând să vă oglindiţi chipul în mormântul meu
şi învăţaţi tăcerea
apoi zidiţi-o în fântâni
cunoaşterea să o spargeţi cu piatra
să o scrijeliţi cu fierul înroşit
pe tâmplă de miel plăpând
pe frunte de flutur pe sufletul meu
până se închide cercul

auzi iubito cum susură timpul în copaci
cum vine vreme aspră dinspre brazi
cum sufletul pietrelor se amestecă

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doti

Dă-mi la o parte vălul şi priveşte!
Eşti primul muritor care mă vezi.
Te-ai furişat în templul meu hoţeşte
Şi-acum, ajuns aici, cunoşti şi crezi.

Mă socoteai iluzie abstractă,
Sămânţă din străvechiul Amon-Ra.
Şi-azi când mă pipăi simţi cum se contractă
În trupul meu de piatră inima.

Descoperă-mă toată, cu-ndrăzneală!
Şi lasă-ţi palma aspră şi pe sâni!
Aşa cum stau aici, aproape goală,
Sunt mai frumoasă ca un imn păgân.

O pulbere de-argint mă împresoară
Şi raze lungi pe frunte-mi cad mănunchi.
Tăcerea care-acum se înfioară
E sângele ce-mi susură pe trunchi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Stanca din Doti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!