sup�rare

Era una din acele femei care au traversat epoci atât de diferite, încât spiritul lor a dobândit întreaga supleţe a destinului lor, care s-au îmbogăţit sufleteşte din experienţa nenorocirii, care au scăpat de eşafodul din '93, de viciile Directoratului, de vanităţile Imperiului, de ranchiunele Restauraţiei; femei rare, a căror stirpe se pierde.

George Sand în Indiana (1832)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o planetă sau stea sau galaxie nu poate fi obişnuită, fiindcă cea mai mare parte din Cosmos este goală. Singurul loc obişnuit este vidul rece, vast şi universal, noaptea perpetuă a spaţiului intergalactic, un loc atât de ciudat şi pustiu, încât, prin comparaţie, planetele, stelele şi galaxiile par dureros de rare şi preţioase.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea e şi ea un dar de la Dumnezeu, unul dintre cele mai rare şi mai de preţ, şi trebuie să-i fim recunoscători dacă avem fericirea să fim inzestraţi cu el, iar dacă nu, să-i fim recunoscători că-l au alţii pentru plăcerea noastră.

citat din romanul Vălul pictat de W. Somerset Maugham
Adăugat de Ana Truţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care s-a aflat adesea în situaţia penibilă de a nu regăsi un obiect pe care el însuşi l-a pus undeva de-o parte, nu va recunoaşte că o intenţie oarecare i-a dictat acest accident. Cu toate acestea, nu sunt rare cazurile în care împrejurările care însoţesc o uitare de acest gen dezvăluie o tendinţă de a îndepărta în mod provizoriu sau pe o durată mai lungă obiectul cu pricina.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre fericirea de a dărui

Cea mai mare fericire
e să dai la cel ce n-are,
generos şi cu iubire
să împarţi cadouri rare.

Roza nu e mai frumoasă
decât chipul celui care
dăruit, în jos îşi lasă
mâna, plin de încântare.

Să te bucuri nici nu poţi,
de nu dai oricui ce-ţi cere!
De n-aş da ce am la toţi,
n-aş avea nici eu plăcere...

poezie clasică de Bertolt Brecht, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile inteligente nu scot în evidenţă "nebuniile" bărbaţilor lor, ci le laudă atitudinile lucide, chiar dacă timide: "Felicitări pentru răspunsul inteligent!", "Ai fost admirabil!". Nu le scot în evidenţă insensibilitatea, ci le laudă atitudinile afective, chiar dacă sunt firave şi rare: "M-ai surprins!", "Generozitatea ta m-a încântat!".

Augusto Cury în Femei inteligente, relaţii sănătoase
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantera

Nimic nu mai reţine-n paralele
zăbrele ce se trec. Un tic.
Îi pare a fi o lume de zăbrele
şi după ele absolut nimic.

Mersul ei moale, lin, plin de putere
roteşte totul spre un punct discret
ce pare a fi un dans spre centru-n care
adoarme o voinţă-ncet, încet.

Doar câteodată, fără zgomot, rare,
pupilelor cortine prind vecii.
O rază trece-ncet prin mădulare
spre inimă şi se opreşte a fi.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din vise de aur, o ciută

Cernea o sită nevăzută
Însingurarea în troiene
Petale de roze pe gene
Din vise de aur, o ciută

Şi mugurii noştri de frig
Se închideau în câte-o stază
Când soarele defoliază
Irizările pe dig

Cantonaţi în municipii
Sau în corturi solitare,
Fluturii cu aripi rare
Adoptau alte principii

Un mezat cu false joburi
Umplea străzile de febră
Trotuarele o zebră
Strălucea în zeci de cioburi

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrare

Oricine-ai fi: tu seara ieşi afară
din cameră, unde tu totul ştii;
casa ţi-e ultima povară:
oricine-ai fi.
Cu ochii obosiţi ce-abia mai pot
Cuprinde tocitul prag pentru eliberare,
în faţa lui ridici copacul negru tot
şi-l pui mlădiu şi singur cerului altare.
Şi lumea ai creat. Şi ea e mare,
ca un cuvânt ce pârguie în pace.
Şi cum voinţa ta-nţelege sensuri rare,
ea lasă tandru ochii tăi să plece...

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vechi tango

Un vechi tango şi dansu-ncepe lin
Cu paşii rari şi trupurile-aproape
Privirile duioase de sub pleoape
Au frumuseţea cerului senin.

Mi-e sufletul de încântare plin
Şi-ncearcă din visare să se-adape
Un vechi tango alunecă pe clape
La un pian ce cântă în suspin.

E adevărat sau numai o părere,
Doar clipele frumoase sunt tot rare?
Aleargă-n timp secunde efemere.

În universul cu a lui mişcare
Cu acel tangou cu dulcea-i mângâiere
Plin de tandreţe şi de-nfiorare.

poezie de Petre Gigea-Gorun din Lumini de amurg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!