Poezii despre sunt vagabondul vietii mele, pagina 5
Sunt o străină în propriile mele gânduri
E tristă calea vieții și simt că parcă încă nu îmi aparțin
Prin labirint îmi caut unicul și tristul drum al vieții,
Si n-am știut ce-mi poate oferi nefericitul meu destin
De-aceea mai caut încă, culoarea de-nceput a dimineții.
Sunt o străină în propriile mele gânduri ce mă dor
Mi-am rătăcit și drumul către mine și totu-i o povară,
Când totul e atât de trist și ruginiu, și-atâta mă-nfior
De ne-mpliniri și triste lacrimi pentru a nuștiu câta oară.
Din labirint găsesc usor un drum ce duce spre uitare
Și nu mă-așteaptă nimeni c-o floare pe celălalt tărâm,
Doar fâlfâirea aripilor de cocori pe nesfarșita mare
Facându-mă să cred pentru o clipă că pot aici să mai rămân.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel pentru cerul României
Albastrul cer al Țării mele
Așază liniștea în casă,
Speranța vieții, luminoasă
Și nemurirea prinsă-n stele.
În zborul lin de rândunele,
Ca și-n privirea lor duioasă,
Albastrul cer al Țării mele
Așază liniștea în casă.
Zefirul cântă-n rămurele
O simfonie neînțeleasă,
Un cer care se simte-acasă
Revarsă rouă pe zorele,
Albastrul cer al Țării mele.
hipersonet de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Premiile mele
Eu nu umblu după premii
Sunt file ce scrum vor fi
Eu caut cerneala foamei mele
Să satur fiarele ce-mi sunt sensurile
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt un simplu călător
Spectator pe scena lumii,
Al vieții mele, biet actor,
Eu, încă de la sânul mumii,
Am fost un simplu călător.
Nu vreau să fiu nemuritor,
M-ași plictisi irevocabil;
Eu sunt un simplu călător
Și am bagajul suportabil.
Bilet eu am la purtător,
Traseul meu este probabil;
Eu sunt un simplu călător
Și garantez că sunt solvabil.
Nu cer la nimeni ajutor,
Călătoresc, chiar confortabil,
Și când ieși-voi din decor
Ași vrea să am bilet valabil.
poezie de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Floarea vieții
Un mic boboc a mai crescut
Și azi frumos a înflorit,
După un prim an ce a trecut
De când pe lume a răsărit.
Azi prima floare-ți înflorește
Din marele buchet al vieții,
Care pe an ce trece va crește
Și numărul de flori și-l mărește.
Chiar primăvara ai răsărit,
Când și natura se trezește
Și viața din nou și-o pornește
După iarna cea lungă, grea,
Cu zăpadă, frig, vreme rea,
Care pe loc o amorțește,
Dar primăvara o gonește;
Și natura toată se-nveselește,
Căci Soarele iar o-ncălzește.
Tu, floare scumpă a vieții mele,
Ai răsărit parcă dintre stele,
Cu mult dor am să te ocrotesc
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vals în toamna vieții
Nu-mi frânge visul,
nu ucide clipa!
Vreau să zbor chiar dacă
aripa-mi
sângerează;
să te cânt în vise
și să te plâng
de bucurie.
Lacrimile mele îți vor dărui
un curcubeu
de speranțe.
Spune-mi,
că sunt frumoasă,
chiar dacă mi-au apărut
ghiocei la tâmple.
Poți să și minți din dragoste
pentru mine;
eu voi crede
că încă mai sunt.
Voi înflori în toamnă,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino
suflă vântul a pustiu de toamnă în inima-mi amăgită
cad fulgi imaginari pe sufletul gâdirii mele, troene
suflă vijelios anii împotriva-mi din fața vieții mele
cad clipele-mi secerate-n podul căuș al palmei, numărate
suflă nădejdea-n mine ca-n ceața de dincolo de lunga iarnă
cad pași tăi de sus pe geana ochiului-n tresărire lungă
suflă atingerea ta prin porii vieți-n catifelata ta piele
cad brațele mele din amintire în abandon, clipe-n fericire
suflă în mine credința că vei mai fi odată în drumul vieții
cad barierele timpului secerate de o iubire dăruită ție
suflă așteptarea aici, venind de acolo din lungi drumuri
cad eu în palmele împreunate-n rugăciune, așteptând venire
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul Meu poet
Copilul Meu poet, vreau să cânți cu Mine:
Am terminat cu timpul și cu faptele.
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
Cel Unic, Transcendental am fost.
Cei Mulți, Universal acum sunt.
Eu sunt Sufletul-Floare al Eternității Mele.
Eu sunt Inima-Parfum a Infinității Mele.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu
Trăiesc, joc filmul vieții mele
Cu rol nescris, improvizez
Și nimeni nu-mi ia loc pe schele,
Unde-s urcat să pavoazez.
Sunt în mulțime, figurant,
Dar principal pe scara mea;
Când mim, când logo-enervant
În monolog... sau a tăcea.
Sunt singur responsabil d-acte
Și nu mai am vreun alt idol...
Un amalgam de artefacte
Pe scală, EU, cu cheia-mi sol.
Am câștigat multe concursuri;
Sunt zilnic "Reality show"
Scriindu-mi propriile discursuri...
Ce strig și eu primesc ecou.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina poeziei mele
Din gâtul poeziei mele
Un sfânt reptilian s-adapă
Mânjind cu fluturi și cu stele
Cerul căzut pe-oglinzi de apă.
S-au copt în inimă noi jocuri,
Felia vieții le îmbină
În trupul tău purtat de tocuri
Pe calea scursă în lumină.
Eu râd, pe buze îmi pun pleoape
Deschise în plăceri de noapte,
La sânul tău aduc aproape
Dulceața de cireșe coapte.
E-o taină-a poeziei mele
Frumoasa clipă ce m-aprinse
Încât îmi cresc negii de stele
În trup, în inimă, în vise!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!