Poezii despre strigare, pagina 5
Rugăciunea Prodromița tălmăcită în stihuri
1. O, fecioară preacurată de-a pururi sfințită,
Tu, podoaba prodromiților nebiruită,
Laudă închinătorilor nebiruită...
2. Sfântul Petru Athonitul aflat-a prin tine
că-i ales Muntele Athos să ți se închine,
loc ales Muntele Athos să ți se închine.
3 Sfântul Petru Athonitul aflata-a uimit
că-i ales Muntele Athos și-i afierosit,
pentru cei cuvioși monahi afierosit.
4. Icoana ta nelucrată de mâini pământești,
hotărât-ai Sfântului Munte să o dăruiești,
împăcarea cu Dumnezeu să o dăruiești.
5. Izvor de praznic și mântuire e a ta icoană,
prin ea, cununi ne dăruiești, o, tu fără prihană,
cununi după vrednicie, o, tu fără prihană
[...] Citește tot
rugăciune de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Când doar ploaie sunt...
Nu s-au mai desprins de mine ploile cu frunze-n plete,
Curg, așa, ca o cascadă și nu-ncerc să mă ascund.
Poate, te-oi găsi prin ele, printre frunze violete-
Strigă-mă, iubite-n ploaie, chiar de-andante îți răspund!
Și dezbracă-mă de toamne, cât mai este timp de-o vrajă-
Uite, cum suspină cerul-mpovărat de nenuntiri!
Caută-mă-n nopți de veghe, unde mirii stau de strajă,
Numărându-și anii tineri amprentați de amintiri.
Și de-o fi să fie-o nuntă, nu uita să faci strigare
Până dincolo de toamne, să mă-mbraci în primăveri,
Să mă plimbi prin constelații, înhămat la Carul Mare,
Ca un Zburător, iubite, nemurirea să-mi oferi!
Poate-i doar un vis de noapte ce se naște din dorință-
(Eu să te inund cu cerul, ce se scaldă-n ochii mei),
De atâta așteptare și prea multă neputință,
Când doar ploaie sunt, iubite, și te chem ca să mă bei...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul meu nu e pentru un strigăt și atât
drumul meu e pentru un cântec întreg
unde sufletele se schimbă între ele
un dans lent
o adâncire a liniilor vieții
o curbare a sensurilor
unde măștile cad pe iarba moale
și întregul devine întreg
drumul meu nu e pentru un copac și atât
drumul meu e pentru o pădure
unde poveștile se scriu singure
pe ramurile înmugurite
ca o prelungire a adevărului crud
drumul meu nu e pentru un soldat fricos și atât
drumul meu e pentru o armată bine plătită
care trăiește într-un singur soldat
o alungire a umbrelor pe scoarța copacilor
o hartă trasată de gloanțe
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parnas
Pe când la greci au părăsit
Ciopliții dumnezei,
Iar locurile lor, pe drept le-au împărțit
Norodul între ei:
Atunci și muntele Parnas
La unul muritor moșie a rămas.
Stăpânul nou pe el îndat-au așezat
Câțiva măgari la pășunat.
Măgarii au aflat,
De unde, până unde!
Că muzele odat'
Au locuit pe munte
Și zic: "Se vede, dar,
Că noi aici suntem mânați nu în zadar.
Pesemne muzele de oameni s-au urât
Și ei au hotărât:
[...] Citește tot
poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
S.O.S., România!
S-a vrut, mai mereu, să se piardă
O țară, la margini de lume,
Istoria-i toată să ardă,
Să nu-și mai găsească un nume!
S-a vrut să-i dispară eroii
Otravă sub brazde să fie,
S-o sfâșie-n taină vulpoii,
S-o-nghită pământul de vie.
S-a vrut sărăcie și ură,
Un plâns înnodat în batiste,
Călușul ce strânge în gură
Cuvinte rănite și triste.
S-a vrut, mai mereu, cu durerea
S-adoarmă românul sub pleoape,
Gustând întru totul căderea,
Să nu-i fie nimeni aproape.
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S.O.S. Sănătatea!
Se-nchid spitalele pe rând,
Iar asistenți și medici pleacă
Șoptind o rugăciune-n gând,
De plâns, bolnavii se îneacă.
Băgăm o criză-n altă criză
Căci nu-s mănuși sau măști, e clar
Și asta nu e o surpriză,
C-au tot cerut, dar în zadar.
Se vrea sistemul pe butuci,
Un plâns continuu și-o strigare
În țara cu atâți uituci
Ce au promis în gura mare:
Normalitate, viață-aleasă,
Un vis pe care ni-l dorim,
Acum, când ne rugăm în casă,
Fricoși, să nu ne-mbolnăvim.
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
Ca pe o ultimă fibră a existenței
și o plenară nevoie de adevăr,
ca pe un ultim simț nedescoperit
și o dorință acerbă de absolut,
în viață, ai întâlnit...
Femeia!
Sărut eternizat al voluptăților parfumate
învăluire a cărnii,
ce-ți transcede ființa,
(Infern și Paradis Coabitation),
ți-a cuprins gândurile în așternut...
Femeia!
Îți străpunge și-ți îmbată orgoliile,
îți redeșteaptă simțurile,
nostalgiile, melancoliile
și toate gândurile-ți închistate
în fanteziile-ți puerile,
cu nuanțe simile,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motănelul
Într-o dimineață oarecare
Alături de suratele flămânde
Un motănel ce cauta mâncare
Gaseste o paine și-o ascunde
Căzu-se de la un moș
Ce avea prea multe-n coș,
Iar Dumnezeu milos de fel
Dădu pâinea, exact, la motanel
Și numa' ce-l vezi că face o strigare
- Hai suratelor la mâncare!
Și cu gheruța precum un cuțit
Numai ce-l vezi că se apucă de-mpărțit
Trei bucăți egale, să ajungă la fiecare.
Și nici o-nghițitură nu a terminat
Că numai ce aude un mieunat!
De după colț iese o pisicuță
C-o fundiță roșie drăguță
- E înfometată sau speriată?
Apoi motănelul spune-ndată
- Hai surată dă-i o bucățică
[...] Citește tot
fabulă de Cristian Harhătă
Adăugat de Cristian Harhătă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărți... cel de 1 Martie
Minuscul pus pe-o ață-n fundă
Să-nțepe sân pentr-o strigare
E-atât de mic să dea profundă
O dragoste... Mai bine-i mare!
Chiar de-i cu ciucuri albi curați
În amestec cu-nroșiri timide
Mai bine-n "gold" cercei purtați
Cu palide perle-n firide!
Și plicul pus cu de cu seară
S-ascundă darul în surpriză,
E preferat fișic cu sfoară
În euro... C-a trecut criză!
Nu-i rost de semnul inimioarei,
Potcoavei de la calul mort;
Mai bine cheia vilișoarei
Sau fără acoperiș... O sport!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Democrație - surogat
Azi, românul, consternat,
Vede zilnic, cu mirare,
Cum puterile în stat
Se tot calcă în picioare.
După cum s-au,, separat",
Pot să spună foarte multe,
(Că s-au desecretizat),
Protocoalele oculte.
România, -n mod hilar,
E un stat de drept model
Fi-ndcă, perpendicular,
Șade...,, statul paralel"!
DNA e contestat
De acei ce au ciolanul,
Cum că este,, stat în stat"
Ca în Roma, Vaticanul!
[...] Citește tot
poezie de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!