sa ne iubim luni cu patos

Gustar

Luna e plină de multe goluri
Golul e plin de multe luni
Sufletul meu, în rostogoluri
Face prin trupul meu minuni.

Mă vindec oarecum de tot ce doare,
Îmbolnăvindu-mă de tot ce nu-s,
Şi tot ce mi se-ntâmplă mi se pare,
Căci tot ce va veni, acum e dus.

Nu dorm, te-ador şi dorul doare, dar
E luni şi luna lunecă lunar.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, hai să ne iubim

hai să ne iubim lângă lacul titicaca
să torci lână de lamă
pe un fus de lemn nu stai
mama ocllo în ambarcaţiune
acţiunea se desfăşoară
pe lângă stuf şi raze de soare
să ne iubim i
real ar fi că eu sunt manco capac
şi am înfipt bas
tonul de aur acolo unde trebuie să fie
cuzco îmi datorează tot, toar
ce lână de lamă sacră torci (!?)
hai, iubirea mea să ne îmbrăţişăm
şi să mâncăm peştele-pisică mâncat
de păstrăvul-curcubeu adus
să îndestuleze poporul andin
o rază de soare cade
pe sânul tău lângă lacul titicaca

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu patos

ridiculizat
de binecuvântarea
hermeneuticii divine,
voci crocante
sporesc entuziasmul
negrelor banalităţi
molipsindu-ne.
Pe văile neantului
îngeri îndărătnici
scutură fructe solare
din livezile de cruci
dăruindu-ni-se...

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înconjuraţi de primăvară

Înconjuraţi de primăvară,
Sub un cer culoarea mării,
Ne iubim ca-ntâia oară;
- Cât infinitatea zării!

Tu-mi eşti culorile iubirii,
Înmiresmată cu amor,
Dulceaţa ta, nici trandafirii
N-o au în frumuseţea lor.

Înconjuraţi de anotimpuri,
Făclii aprinse, tu şi eu,
Parcă veniţi din alte timpuri,
Să ne iubim, acum, mereu.

poezie de Răzvan Isac (8 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, să ne iubim sub stele!

Hai, să ne iubim sub stele!
Să-mi alini dorul cel mare,
Ce-mi aduce numai rele
Şi mă-ngroapă-n suspinare.
Să ne-atingă mândra lună
A trupurilor goliciune,
De dezlănţuim furtună
Dintr-un zvăpăiat tăciune.
Şi cu suflul greu pe pieptu-mi
Să te-opreşti cu zâmbet trist,
Căci în zori ne-nstrăinăm:
Tu regină, eu... artist!"

poezie de Daniela Chiţu (2018)
Adăugat de jojonick12
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenuri în aer

să iubim femeile din lyon
să luăm şi un fragil avion
să ajungem
la femeile de nylon din lyon - să
ne dorim trenuri în aer (?!)
elastice, să
iubim femeile care vorbesc alte limbi
foarte dulci, pre-ferate...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie operă de artă

Când ne iubim femeie eşti opera de artă,
Sculptată-n gheaţa cărnii de-un foc interior
Dezvăluită unic în sensuri ce te poartă
Din inimă prin minte în suflu creator.

Când ne iubim femeie, sunt palmele şi ochii
Ce-ţi modelează lutul pe buze şi pe sâni,
Cu sărutări fatale în transă mă apropii
Şi-ţi convertesc vorbirea în încleştări de mâini.

Când ne iubim femeie se tulbură eterul,
Cutremurat în sine de tandre oscilaţii,
Îşi schimbă noţiunea şi taina şi misterul
Şi-a timpului măsură se pierde în ecuaţii.

Se mântuie ştiinţa când ne iubim, femeie
Şi Universul însuşi o clipă stă în loc,
Oprindu-şi expandarea ca flamă şi scânteie,
Particule de slavă, de apă şi de foc.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile din Sărutul Înflorit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tele-zie

patos proletar versificator

o umbră digitală de apus solitar

solidaritatea mecanicilor însufleţite

pe asfaltul înalt al iluziilor

pas cu pas lumina dimineţii

descoperirea unor fiinţe vagi şi vorbăreţe

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimele versuri

De optsprezece luni ornicul meu
Trist, îmi tot sună moartea la ureche.
De optsprezece luni de griji şi veghe
Simt şi văd moartea-n orice loc, mereu.

Cu cât făptura mea se-mpotriveşte,
Cu-atât instinctul morţii nu-mi dă pas,
Şi-atunci când îndrăznesc să fac un pas,
Simt inima în piept cum se opreşte.

Puterile-mi se duc, necruţătoare;
Chiar şi odihna parcă e-un frământ;
Ca un biet cal greu istovit şi frânt,
Curaju-mi stins se clatină şi moare.

poezie clasică de Alfred de Musset din Poezii (1960), traducere de Lazăr Iliescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorul şi căpuşa

De la omul nalt cât uşa
Jovial şi pus pe glume
Şi-a făcut cum ştim, căpuşa...
Printre alţi vampiri, renume!

Blestemata creatură
Boala i-a inoculat
C-o singură muşcătură
Şi... l-a ţintuit la pat!

După-un chin de luni şi luni
Omul a plecat în rai
Unde-s duşi oamenii buni...
Fără strai şi fără grai!

(Veşnică amintire, marelui actor Şerban Ionescu ucis de o căpuşă!)

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!