Poezii despre prietenie, pagina 5
Prietenie
am pornit pe drumuri diferite
coșmarurile au rămas în urmă
nopțile nedormite
cu zorile uitându-se pe ferestrele suferinței
s-au diluat treptat într-o zonă mai luminoasă
nu am uitat universurile prin care am trecut
pașii analizelor livrești
în jurul unor subiecte inepuizabile
nici legăturile sufletești aproape indestructibile
sau lacrimile care curgeau din sufletele noastre
pe țărmul mărilor neîmplinirii
lângă visurile care tot timpul
ni se păreau prea îndepărtate...
au rămas însă amintirile și gândurile
care s-au transformat în nostalgii
într-un sentiment profund și luminos
ireal și fascinant pe care nimeni
nu ni-l poate lua
[...] Citește tot
poezie de Liliana Ghiță Boian din Arome dintr-o lume uitată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre suferință
- poezii despre prietenie
- poezii despre noapte
- poezii despre gânduri
- poezii despre coșmaruri
* * *
ce simte căprioara când
la un pas distanță va fi sfâșiată
chiar peste o secundă
din durerea ei și din saliva dinților străini
ultima întâmplare va fi iertarea...
ce simte prădătorul când
între dinți foamea rotundă și veche
iar carnea moale, încă vie
se lasă cu atâta ușurință desprinsă
prima senzație fiind
recunoștința...
noi, oamenii
am uitat sentimentele dincolo de cuvinte
trăim viața noastră
ca și cum am rosti-o sau am citi-o
într-o carte scrisă pe hârtia ascunsă a cărnii
într-o limbă
neînțeleasă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dinți, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre secunde, poezii despre recunoștință, poezii despre iertare sau poezii despre hârtie
Broscuța sportivă
BROSCUȚA SPORTIVĂ
Pe pajiștea din grădină,
Lângă pârâiaș de munte,
Oaki așteaptă să vină
Prieten cu moț în frunte.
Iute, zglobie, isteață,
La program de-nviorare
Se scoală de dimineață,
Cu răsăritul de Soare.
La lecția cu salt vioi
Și pasul uriașului
Păstrează ritm în "unu, doi",
Pe cadențarea timpului.
Pregătește-n mare grabă,
La mic dejun, o gustare
Din gâze zburând prin iarbă,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezie pentru copii (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre sport, poezii despre ritm, poezii despre păr blond, poezii despre păr sau lecții de engleză
Canonul iubirii
La început a fost alegerea.
Cum deosebești diavolul de înger?
Folosul și iubirea dușmani neîmpăcați.
Pasiunea este vicleană ca o felină.
Ce este o relație? Nimic, fără iubire.
Metafizica se evaporează la focul iubirii. Orice retorică moare.
Teama își are locul ei.
Înainte și după iubire tot iubire este.
Iubirea și eternitatea nu au nimic comun.
El este ea, ea este el, o vreme dispar amândoi.
Iubirea și arta memoriei.
Faust a disprețuit iubirea- aceasta a fost drama.
Freud a considerat iubirea obiect de studiu.
Kafka nefericitul îndrăgostit.
Prietenie ce dăinuie nu mai este iubire.
Mortul nemuritor și viața ca o secundă.
Îndrăgostitul un pește cu aripi caraghioase.
Nu poți înfrânge nebunia într-o singură zi.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre moarte, poezii despre îngeri, poezii despre înfrângere, poezii despre început sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Te iubesc, om frumos!
Ți-aș spune ceva, dar,
Poate n-ai să mă crezi,
O fi oare-n zadar?
Dar o voi face, azi,
Iți spun, omule, TE IUBESC!
Oricine și oriunde-ai fi,
Poezia mea ți-o dăruiesc,
Căci am primit-o-n darul
Sfânt al gândului ceresc.
Ți-am înțeles suferința
Când mi-am văzut neputința,
De-a te iubi așa cum ești.
Am fost un suflet gol
De propria-mi iubire,
Dar forța dragostei a-nvins
In mine, răutatea,
Iartă-mi nedreptatea!
Te voi iubi, nu doar cu vorbe,
Ci cu iubire-n versuri vii,
Învățat-am din propria-mi dezamăgire
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Docuță (19 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre cadouri, poezii despre versuri, poezii despre sinceritate, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Poem pentru Elfida și Tanța (din Centrul de dializă Fresenius NephroCare Constanța)
Tot încerc în dializă
să nu produc iar vreo criză,
să nu intru-n fibrilații
și să creez palpitații
că Elfida și cu Tanța
n-ar vrea să-mi strice vacanța
cât timp mă aflu-n Constanța,
ci doresc să mă simt bine
în mediul ce îmi convine:
voie bună, rodnicie,
pace și prietenie,
peste tot noi vrem să fie
zâmbete și armonie,
ce rost are supărarea
să ne-nvolbure ca marea,
tristețea nu-și face loc
să prezică nenoroc,
noi doar râdem și glumim
că vrem să ne veselim,
nu avem mai multe vieți
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre umor, poezii despre tristețe, poezii despre supărare sau poezii despre râs
Harta nostalgiei
Altundeva se întâmplă să treacă ziua neobservata
Aici, dinții secundelor ți se agata de pleoape
Atârnă de gene, viermuiesc roi
Te scuturi, te incrunti
Ridurile îți deformează perspectiva
Și vara eșuează pe alt mal
Revenim la așteptarea aceea
Fără de zi și fără de noapte
Un fel de speranța că in celalalt anotimp
Se va întâmpla ceva
Ceva exterior noua
Fără nici o legătură
Cu secundele canibale
Cu întâmplătoarele morți ale celorlalti
O prietenie se va lăsa înfiripata
Între un fir de iarba și un zmeu trecator
un fir de nisip, înghițitor de galaxii
Se va răsuci și talazuri, precum niște mângâieri
Vor alinta obrazul ciuruit de vanturi intergalactice
Și, da, fix acolo, în spațiul acela nepopulat de nicio fărâmă de stea
[...] Citește tot
poezie de Iulia Gherghei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre nisip, poezii despre inventatori sau poezii despre hărți
Prietenie după iubire
După ce ferocitatea toridă-a miezului de vară
S-a ars pe sine însăși, mistuindu-se deplin
În intensitatea propriului rug, în foc și-n pară,
Sosesc cuminți și blajine zilele Sfântului Martin
Smerite-n calmul toamnei, triste sub voalul ceții opalin.
Astfel după ce iubirea care ne-a călăuzit dispare
Împovărată de propriilor obsesii și dorinți, de propriul chin,
Sosește Prietenia cu ochi mari și cu priviri odihnitoare.
Ea ne-arată calea de urmat, iar noi de-acum ne vom plimba
Prin văi verzi și răcoroase, scutiți de grijile trecute.
Se simte-n aer o adiere de minciuni înghețate, mute?
De ce suntem bântuiți de sentimentul c-am pierdut ceva?
Nu mai vrem durerea înapoi, nici arșița urmată iar de sete;
Și, totuși, totuși aceste zile-s parcă-s incomplete.
poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre văi, poezii despre verde sau poezii despre toamnă
Prea bunul meu amic
Cu frunze arămii, și galbene, aieve
Redând același timp, menit ca să releve,
Pe un acord de vânt, asemeni de vioară,
Un cântec mișcător ce cugetul strecoară.
Prea bunul meu amic, de vezi că-i Toamnă iarăși,
Și anii au trecut de când suntem tovarăși,
De vezi c-al său nărav răsună-i iar în strune,
Acum la început, în vreme de Răpciune,
Credinței ce-i supun a mea părere-mi lasă
În crezul filozof convingerea piloasă,
Ce într-un tainic iz, când Toamna iar revine
Natura iar murind, un adevăr susține;
De-avându-și definit și consacrat concretul
Din miez poți intui și-i desluși secretul
Că Toamna revenind, în ciclu-i ea rescrie
Un simbol celor ce renasc în prietenie.
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (26 februarie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre trecut, poezii despre simbolistică sau poezii despre secrete
Depresie?
Mi-e frică-n viață de ceva
De draci, de moarte, ori lume rea,
De ce nu mai pot îndura?
Și liniște nu pot avea,
Căci n-am nimic, cu nimenea
Și viata mea e grea.
Căci, doamne! Lumea e nebună,
Alergătură, zbucium, ură,
Îți râd în față, în dos crimă,
Te dă deoparte, te sfărâmă,
Și te-ar zdrobi, ți-ar lua din mână,
Tot ce-ai mai bun,
Să n-ai odihnă.
Cât de prietenie, doamne!
O! Nici copiii, nu mai știu,
De mici, au răutatea-n ochi,
Pe buze, vorbe de ocară,
Și te uimesc, când stau doi, trei,
S-asculți, doamne!
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 februarie 1991)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă, poezii despre minciună sau poezii despre draci