prezent

Poetul poem

a mai trecut o zi
nu o pot opri cu mâinile goale
mai vine o zi jucându-se din nou dorinţe
cu acelaşi eu
nu cu aceeaşi ea – e unica fugară
prezent absent

paşii cuvintelor îmi sunt prieteni pe urmele luminii
o călătorie în picioare ce urcă în spirală
respirând fructul din seară
ce reţine doar o umbră dintr-o fotografie vie
în carul meu de timp
posibil târziu
probabil prea devreme – poetul poezie

mi-e dor de culoarea timpului topit
îmi colind anii desenând fapte din decizii
şi ce găsesc?
din când în când pe mine
în vorbirea fără sunet a cuvântului

[...] Citeşte tot

poezie de Vali Niţu din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret

Urechile lumii sunt mute
tăcerea-şi trimite urletul spre cer
absenţa mărşăluieşte-n tranşee
lumina chinuie blânda privire
timpul pozează a mister
harpele pozează lin melodia
bătrânului prezent.

poezie de Ovidiu Scridon din Portretul unui gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu – poem diamant

Eminescu
este poetul
Luceafăr al României
simbol ce veghează mereu
arta scrisului acum şi întotdeauna
muză poeţilor din prezent
şi din viitor.
Astrul nostru
Nemuritor.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire conjugată

Iubirea
s-o conjugi
pe-o lenjerie
cu tăcute
mângâieri,
are un cost,
patul
şi o lumânare,
la dublu,
doi
ieri,
imperfect,
adus
în prezent,
de buze
lipite,
suflet mov,
pe rochia
umedă
până

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Silaghi din Port balerinii cu eros (6 aprilie 2023)
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album

Album, prilej de retrăire,
Petale din trecutul dus,
Moment duios de re-ntâlnire
Cu anii care-au fost şi nu-s!

Copil, puştan, adolescent,
Iubit de viaţă, părăsit,
Trecutul care-a fost prezent
De viitor s-a lecuit!

poezie de Milea Preda din Fântâna din oglindă
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Poetul
este conjugarea
verbului "a cânta"
la trecut
prezent
şi viitor
este o reflecţie metaforică
venită din peştera sufletului
izvorul cuvintelor
decantate în rime
şi-n aşternuturi albe
pentru încântarea
inimilor devoratoare
de frumos.

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detalii

Navigăm destoinici
printre uitări şi amintirii
călătorim dezinvolţi
prin lumea nimănui
în spaţiu tuturor
dar un timp punctiform
ne domină iar şi iar
în prezent continuu
deghizat perpetuu
cu extensii ireale
la paritate cu nimeni
în concordanţă cu nimic
avansează singular
spre alt viitor evaziv.

poezie de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultând crisparea rădăcinilor

ascultând dar
nu
sunetele
ascultând
trecerea insonoră
în strigătul surd
peste tot prezent
ascultând distanţa
ascult
crisparea rădăcinilor
care nu vor fi trăit
mai departe de ele însele
ascultând
ca şi
privind

poezie de Marlena Braester din Uitarea dinainte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnic şi prezent

E vântul meu afară şi-mi bate iar la geam
Alungă valul rece, rece ca şi tine,
Cum mi te aminteam...
Acum ploaia răsare răscolind un ţărm
Udat de marea caldă din ochii mei cu răni...
Şi-ncet mă readuc în clipa de prezent,
Prin stropii atingând prelung şi insistent...
Si trist la fel ca marea, sau vremea de afară,
Însă mult mai trist se măsoară
Sufletul în trupul ce îl împresoară...
Nisipul şi el rece sub tălpile-mi uşoare
Lasă-n urmă forme fierbinţi şi polare...
Parcă aud un sunet al vântului rebel
Ori, poate este plânsul din cripticul stingher?
Ştiu doar că te aud prin sunete de mare
Şi-un geamăt indiscret străbate a mea cărare;
Hipnotic logoreea mă-nvăluie şi strig
Ca totul să m-audă că-mi este tot mai frig...!
Ce lubrică e marea prin dansul sinuos...
La fel a mea chemare mocnind vertiginos...

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bilanţ

Când ne vom
aminti să trăim
ne va cuprinde
setea de apă vie
şi dorul de frumos
inclusiv foamea de iubire
la locul de baştină
numit infinit
să nu uităm
nicicând să trăim
la prezent
pentru viitor
să înmulţim bucuria
şi să sporim fericirea
pe seama semenilor
în variantă divină
pe tărâmul acestui
veac îngeresc.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!