Toate rezultatele despre parintii+care+m-au+infiat, pagina 5
Proiect de autoepitaf
Pentru că m-au părăsit
Toate câte m-au iubit,
Mă răzbun la rândul meu
Și... le părăsesc și eu!
epitaf epigramatic de Apollo Bolohan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea mea și a lor
Mă-ntreb:
Cel care-am fost cândva
Tot eu sunt și-azi?...
Sau sunt altcineva?...
Confrații mei - e drept - nu bănuiesc
Că sunt și morți rebeli care trăiesc!
Dovadă eu -
Eu, care-am fost ucis
De către cei care, citind ce-am scris,
M-au ponegrit
Și m-au scuipat,
Apoi cu toți m-au pastișat...
Iar când n-au mai avut ce-mi face,
Mi-au presărat în pat un pumn de ace -
Convinși c-am să mă-nțep în ele
Și-am să mor!...
Dar eu le-am dat cu tifla tuturor...
Și azi - deși înmormântat de ei
De viu -
Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar - vârstă
- Vârsta este copilul înfiat al timpului.
definiție de Claudiu Ovidiu Tofeni în Alfabet din Viață (20 octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gazelă de tei
Ahhh... gazelă cu miros de tei
Cum fugi in ochii mei...
Mă reped ca un ghepard
Si caut sânul ca un bastard,
De iubirea ta infiat
De sângeriul buzelor ahtiat,
Si-n privirea ta-mblînzit
Jungla in care trăim e un paradis de vis...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Chiar vreau să-l descopăr pe Dumnezeu, dar îmi fac mari griji cu părinții. Sunt totuși copilul lor. A: M: Tu nu ești copilul nimănui, părinții ți-au dat doar rahatul-corpul, dar viața ți-a dat-o Viața sau Dumnezeu. Așadar, cât de corect este să spui că "Părinții ți-au dat viața", când de fapt, Dumnezeu ți-a dat Viață - asta ca să nu spun că tu ești Viața - iar părinții te-au făcut prizonier într-un corp. Chiar și a spune că părinții ti-au dat corpul, este fals, pentru că, fără hrană, corpul tău nu ar fi fost. Deci, pământul ți-a dat corpul. În concluzie, poți pune părinții pe primul loc sau îl poți pune pe Dumnezeu.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-am înfiat o poezie
de dimineață m-am hotărât
întâi o fac fără acte
dacă corespunde
o fac la primărie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțământul meu de "A-Fi" a venit pe lume și simțământul meu de "A-Fi" a plecat, părinții mei au numit asta naștere iar prietenii mei au numit asta moarte dar pe mine nu m-au atins niciuna dintre ele!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțământul meu de "A-Fi" a venit pe lume și simțământul meu de "A-Fi" a plecat, părinții mei au numit asta naștere iar prietenii mei au numit asta moarte, dar pe mine nu m-au atins niciuna dintre ele!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De cum intră în casă, Lia fu întâmpinată mai întâi de un pisoiaș gri, cu blănița moale și pufoasă, care-i sări în brațe de cum o zări intrând pe ușă, lăsându-se dezmierdat de mângâierile ei pline de tandrețe și afecțiune. Cu motănelul gri în brațe, Lia intră în camera de zi, unde se aflau părinții ei, ambii treji. Ea-și salută părinții, care se ridicară în picioare, zărind-o; pe ea o așteptau. Părinții ei o așteptaseră pe ea, îngrijorați de întârziere și foarte probabil, nerăbdători să afle rezultatul concursului, după încheierea celor cinci testări.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de oraș
Eu când adorm desculț visez urât
Și-n lumi de iad furat sunt și târât.
E viața vis? Dacă-i adevărat,
Mama când m-a făcut s-a descălțat.
Părinții mei m-au conceput desculți,
Dintre țărani fac asta foarte mulți;
Viața la țară-i trudă și coșmar,
Iadul nu poate fi decât agrar.
Cu toate că, dacă-i adevărat,
Femeile desculțe de la sat
Fac țesturi din infern, în care coc
Pâinea din rai, adică de la bloc.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!