nevasta

Microscopică

Când pleca odată la război un om,
I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom:
- Du-te la bătaie, pentru ţară mori,
Şi-ţi va da nevasta un copil din flori.
Omul,
Auzind acestea, n-a mai vrut să plece,
Deci a fost la urmă, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte şi executat.

Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale "castităţii"

Când femeia este castă,
Nu cedează sine die
Nu doreşte vreo simbrie,
Ci s-ajungă-a ta nevastă
Iar Georgică, o năpastă,
Avusese seara-n vie
C-o fecioară cam nurlie,
Ce la sex deloc n-adastă
El, fidel "masculei" ginte,
Îşi făcea mereu idei
Şi dorind-o, că-i fierbinte,
Ea i-a zis cu bun temei:
- Dacă eşti copil cuminte,
Joacă-te cu sânii mei...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă fost-am la Mizil
Cu Daniela, diva,
E ca în mintea mea, subtil,
Să gust retrospectiva!

Şi dacă fete, berechet,
Au fost, de data asta,
E să mă facă să regret
Că m-a-nsoţit nevasta!

Şi dacă voia bună, hazul
Îmi îndulciră sinea
E să-mi reamintesc de prazul
Directorului Minea!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru amantul meu care se întoarce la nevastă-sa (fragment)

Ea e toată acolo.
A fost topită cu mare atenţie numai pentru tine,
iar forma i-a fost turnată încă de când erai copil,
turnată din cele o sută de vârste ale tale favorite.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate

Zburdalnică şi impetuoasă ca o fată
Care cutreieră unde sufletul îi cere,
Libertatea cântă şi îşi ţine ridicată
Torţa aprinsă cât mai sus, cât mai la vedere.

Când e deja nevastă şi când zi de zi
Are grijă de casă şi de ce-i strâns în chiler
Libertatea-şi schimbă viziunea, felul de-a fi,
Îş stinge torţa şi devine pompier.

poezie de Archibald MacLeish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pupături, de 8 martie

Vecina, pentru care ard,
Cum virusul colindă glia,
Şi-a pus fotografia-n gard
Să-i pup, de-acum, fotografia!

Dar câinele, văzându-i poza,
Se zbate-n lanţ, apoi, îl rupe;
Am înţeles: sfidând viroza,
Precis, şi el ar vrea s-o pupe!

Şi, peste-atâta sărbătoare,
Din curtea mea, de data asta,
Cu bătătorul de covoare,
Mă pupă, drăgăstos, nevasta!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Taliarh

Boii urâţi şi teferi s-au limpezit în şes,
şi au ţipat cocoşii târziu şi fără sens.
Ileana, care doarme cu porcii de tărâţe,
s-a pus să mulgă vacii lapte stelar din ţâţe,
pământului să mulgă răcoare de cartof.
Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! -
Prietene, dă-mi mâna şi taci; aşa; dă-mi mâna.
Priveşte curtea, porcii, şi, râcâind ţărâna,
cocoşii albi. Priveşte: sufletul meu e trist.
O, Taliarh, acuma, ca şi-n trecut, exist,
şi beau din vinul ăsta, şi beau din cupa asta.
Vechilul tot nu ştie ce albă-i e nevasta,
Ileana tot nu ştie decât să mulgă vaci —
şi via să-şi înnoade azurul pe araci.
Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ţine vrerea;
ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea,
şi n-om vedea prin geamuri, tineri şi zgomotoşi,
amurgul care-aleargă după cireadă, roş.
Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne,
şi vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâne,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Benjamin Fondane din Privelişti (1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marinarul

Aventurându-se pe mare,
Ca un bărbat adevărat,
El seama încă nu şi-a dat
Cam câte a schimbat... vapoare
Şi acostând în porturi rare
La nicio damă nu s-a dat
Doar de soţie obsedat,
În gând purtând-o cu fervoare
Iar credincioasa lui nevastă,
Adeverind că este castă,
Chiar în această conjunctură
Strunindu-şi pofta cu răbdare
Visează la o aventură
Şi ea cu gândul tot la mare.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai una!

Pe umeri pletele-i curg râu
Mlădie, ca un spic de grâu,
Cu şorţul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.
Şi când o văd, îngălbenesc;
Şi când n-o văd, mă-mbolnăvesc,
Iar când merg alţii de-o peţesc,
Vin popi de mă dezleagă.
La vorbă-n drum, trei ceasuri trec
Ea pleacă, eu mă fac că plec,
Dar stau acolo şi-o petrec
Cu ochii cât e zarea.
Aşa cum e săracă ea,
Aş vrea s-o ştiu nevasta mea,
Dar oameni răi din lume rea
Îmi tot închid cărarea.

Şi câte vorbe-mi aud eu!
Toţi fraţii mă vorbesc de rău,
Şi tata-i supărat mereu,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipul de la patru

bea şliboviţă cu mustaţa
- n pahar o trage
o suge
apoi o a
fumă o ţigară
merge ca un cyborg din prima
generaţie de ra
taţi iresponsabili
care dorm pe banca
cu miros de ţuică de prune din faţa
intrării
sau ieşirii din bloc
l-ar urca nevasta fără lift
dacă ar reu
şi
să-l ridice pe tipul de la patru

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!