Poezii despre michelle rosenberg chemare, pagina 5
Ghiocelul
Dragul meu, scump ghiocel,
Ești firav și mititel,
Tu vestești în toată țara
Că vine Zâna Primăvara.
Clopoțelul tău răsună
Să vestească vreme bună.
Păsări vin din depărtare
Aud îndată a ta chemare...
Lumea toată se-ncălzește,
Soarele mai mult pripește
Și-n pasteluri de culori
Ne pictează de cu zori.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
Florile mele, palide flori,
Vă trimit la ea, pețitori
Aș dori - ca în ogradă,
Iar să vină să mă vadă
Va-arunc în râu cu apă lină
Să-i vorbiți de-a mea grădină
ca în liniștea ei dulce,
Vântul trandafiri să culce
Lac cu lebede-azurii,
Prima, ea mereu va fi.
De cea moartă mai-nainte
Să nu-i spuneți - țineți minte.
Rău i-a fost la mine, Doamne
În sicriu, sub glie doarme.
poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prizonier în noaptea
Noaptea mă ține prizonier în somn,
N-am nici o chemare de poveste,
Lumea-i îngropată-n întuneric,
Luna se revarsă peste creste.
Cum să sting răsăritul ochilor tăi
În floarea de vis care mă strigă?
Îți dărui un buchet de săruturi
Cu ghioceii strânși într-o ferigă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
CHIP RĂTĂCIT
M-am gândit la cineva
Primăvara imi zâmbea
-Te-amăgești, nu este ea...
-E cumva asemănare
Ochii mei mă-nșeală oare?
-Nu e ea.... e o chemare
Inspre altă zi speranță
Fără nori si fără ceață
Si cu soare-n dimineață!
Lunecând pe vechi poteci
Gândul meu pe unde treci
Chipul ei il rătăcești....
poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul de iederă
Când pleci, privește doar înainte
asemeni păsării în zbor.
În urma ta, patul
ia forma mormântului
de iederă.
Suflete arse la margini de tăcere
mă-mbie departe,
tot mai departe.
Te-adună frumusețe,
la ceas înalt
într-o nerostită chemare...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În prag de noapte stau
și plâng gândindu-mă la tine
Cât mor de un ciudă, nici nu știi
că nu sunt lângă tine!
Doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească
Nu vreau să mă gândesc
nicicând c-am să te pierd vre-odată.
Că n-ai să vrei să mă iubești,
să nu mai fii cu mine...
Și lacrimile-mi curg ușor
strigând durerea mea,
Te rog răspunde-mi la chemare,
vino-napoi, iubire!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața
Bună dimineața.... iubire,
Visele ni-se scaldă-n destin,
Răsăritu-i în haine de mire
Tu pe buze ai rouă, divin.
Dimineața iubito... e bună,
Liniștită și plină de flori,
Din petale voi face cunună
Și cămașă... din sărutări.
Bună dimineața... cu soare
Și cu patima nopții.... în noi,
Ca o dulce și vie chemare
A iubirii-mpărțite... la doi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuanțe
Nuanța iubirii
Un strigăt din interior
Într-un decor superb
În mii de culori
Mai mult decât
Poate ochiul să priceapă
Și mintea să discernă
O impresie policromă
Care nu se mai termină
Așa se împlinește iubirea
Dincolo de rațiune
Numai din instinct
În mii de culori.
Cu alte mii de pixeli
O minune superbă
O chemare spre Eden.
poezie de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Demoniada
Mă lupt cu demoni ce-s ai mei
De când e lumea și pământul
Parte din mine, eu din ei
Încolăciți în gându-mi...
Veninul lor îmi curge-n vene
Și-n tâmple îmi zvâcnește
Străin la lumea dimprejur
Castele-mi construiește...
Și simt cum inima prea mare
În trupu-mi n-are loc destul
Așteapt-o singură chemare
Să se prefacă-n scrum...
poezie de Klara Papuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inceput
E-o dragoste ciudata,
Ce vine din stomac,
Asa... cu dare de fiori,
Cum parca nu mi s-a-ntamplat.
Sunt lacrimi concentrate
Cu tot ce am in mine,
Sunt simturile prea stilate,
Ostile si evoluate.
E primul strigat de chemare,
E.... Nu stiu. Inceput.
De-acum si in continuare
Nu prea mai sunt de cunoscut.
poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!